Planului Mikó Imre. Planul maghiar de dezvoltare a Transilvaniei

Ofer românilor lucizi și vigilenți aceste text care face proba profesionalismului unor oameni politic maghiari. Și prin comparație, proba amatorismului formațiunilor politice ale românilor naționaliste, adică suveraniste diverse. Citiți, analizați și imitați inteligent. Dan Culcer 

Sursa https://elso.neppart.eu/admin/data/file/20130919/miko-imre-terv-webre.pdf 

I.1. Antecedentele planificării și pașii propuși

Inițiatorul elaborării Planului Mikó Imre este Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács (EMNT), organizație civică care, în toamna anului 2010, a considerat că a sosit momentul să preia inițiativa formulării unui plan de dezvoltare economică pionier, autonom, construit de jos în sus, al comunității naționale maghiare din Transilvania. Un impuls în acest sens l-a constituit schimbarea de orientare în politica economică intervenită în urma transformărilor politice din Ungaria și formulată în documentul de dezbatere al Új Széchenyi Terv. Programul de reconstrucție a economiei ungare, Új Széchenyi Terv, tratează în mod prioritar Bazinul Carpatic ca zonă de dezvoltare economică și își propune valorificarea mult mai eficientă decât până acum a posibilităților existente în sistemul relațiilor panmaghiare, în vederea ridicării și sporirii competitivității întregii regiuni.

Inițiatorii sunt conștienți că Planul Mikó Imre – ca propunere de dezvoltare a unei comunități naționale care nu dispune de instrumentele suveranității economice – poate fi dus la bun sfârșit numai dacă, pe de o parte, se poate asigura în spatele său cea mai largă coeziune profesională și politică posibilă a comunității naționale maghiare din România și, pe de altă parte, dacă se reușește acceptarea sa de către reprezentanții societății române majoritare. Planul Mikó Imre este, în esență, oferta de dezvoltare economică a comunității naționale maghiare din România, propusă spre realizare în parteneriat guvernelor român și ungar, solicitând totodată și sprijinul Uniunii Europene.

Inițiatorii planului au urmărit ca încă din etapa conceptuală să implice cât mai larg cercul experților economici ai maghiarimii din Transilvania și România, precum și al factorilor decizionali aferenți, care au participat la formularea Viziunii și a Documentului de dezbatere. Dezbaterea publică ce urmează să se desfășoare într-un cadru și mai larg are ca scop ca, în această chestiune decisivă pentru viitorul și dăinuirea maghiarimii din Transilvania, fiecare parte interesată să-și poată exprima opinia și să-și formuleze propunerile de îmbunătățire.

Inițiatorii doresc să deschidă următoarea etapă a planificării pentru întreaga maghiarime din Transilvania. Continuarea planificării și finalizarea Planului Mikó Imre se dorește a fi realizată împreună cu cetățenii transilvăneni, tinerii, intelectualii, actorii vieții științifice și economice, organizațiile civice și profesionale, precum și cu persoanele vizate și interesate de dezvoltări.

Este important de subliniat că această planificare urmărește consensul și avantajele reciproce cu națiunea majoritară. În acest scop, în cursul planificării trebuie explorate cât mai amplu posibilitățile de cooperare cu națiunea majoritară. De aceea, în proces pot fi implicate inițiativele națiunii majoritare, precum și ale altor minorități naționale din România. De asemenea, pot fi actori ai acestui proces și cei din Ungaria care simt responsabilitate față de Transilvania.

---

I.2. Justificarea planificării

Interesele comune ale maghiarimii din Transilvania, României și Ungariei în dezvoltarea economică

Misiunea primordială a reprezentanților politici și economici ai comunității maghiare din Transilvania este păstrarea și aprofundarea identității minorităților naționale, în special a comunității maghiare din România, prin mijloace democratice. Un instrument deosebit de important al conservării identității este autonomia comunitară, care însă nu poate fi realizată și nu poate funcționa fără baze economice solide. Un principiu fundamental al Planului Mikó Imre este acela că politizarea pe criterii naționale nu poate fi concepută în absența unui fundal economic puternic. Formularea și reprezentarea intereselor noastre economice, precum și acțiunea comună, decurg din revendicarea legitimă a autodeterminării, dar se armonizează totodată cu principiile Uniunii Europene și presupun acord și dialog cu națiunea majoritară.

Maghiarimea din Transilvania, dincolo de îmbogățirea patrimoniului cultural al țării, reprezintă și o oportunitate economică pentru România. Ea poate constitui unul dintre motoarele potențiale ale dezvoltării economice a țării. Totodată, Guvernul Ungariei urmărește cu atenție sporită soarta maghiarimii din afara granițelor, dorește să sprijine îmbunătățirea situației economice a celor care trăiesc aici, coeziunea lor socială, păstrarea valorilor culturale și a identității naționale, cultivarea tradițiilor și întărirea legăturilor cu patria-mamă.

Numeroasele aspirații convergente ale guvernelor român și ungar, precum și ale maghiarimii din Transilvania, pot avea succes doar prin eforturi comune, în cadrul cărora dezvoltarea economică reprezintă unul dintre factorii-cheie. Pentru armonizarea trilaterală a acestor intenții sunt necesare noi abordări, pe care Planul Mikó Imre le reprezintă.

Poziția specifică și favorabilă a maghiarimii din Transilvania în dezvoltarea economică

Situația maghiarimii din Transilvania este particulară din perspectiva dezvoltării economice. Prosperitatea economică a maghiarilor din Transilvania – inclusiv din Partium, Transilvania Centrală și Ținutul Secuiesc – nu poate fi separată de prosperitatea țării și a națiunii majoritare; în același timp, în dezvoltarea relațiilor economice reciproc avantajoase dintre minoritatea maghiară din România și patria-mamă, minoritatea maghiară poate juca un rol esențial de legătură, adică un veritabil rol de punte. Transilvania, printr-o strategie de dezvoltare bine gândită, cu naționalități și națiune majoritară puternice economic, poate deveni, atât în sens economic, cât și cultural, un centru dinamic de creștere al macroregiunii carpato-danubiene și al României, precum și unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai Ungariei. Aderarea României la Uniunea Europeană a deschis noi oportunități în domeniul dezvoltării economice. Totodată, maghiarimea din Transilvania nu își valorifică nici măcar posibilitățile existente, nu acționează ca o comunitate unitară în domeniul economic și nu dispune de o viziune privind bunăstarea membrilor săi.

Pentru succes este însă necesar ca atât România, cât și minoritatea maghiară să valorifice aceste oportunități. În acest scop este nevoie de o acțiune bine gândită și coordonată, ale cărei cadre pot fi oferite de o strategie de dezvoltare economică ce ține seama de perspectivele, posibilitățile și interesele specifice ale maghiarimii din România.

Maghiarimea din Transilvania poate deveni puntea economică ce leagă viața economică din România de cea din Ungaria. Această poziție specială servește prosperității proprii, dar și celei a economiei românești și a celei din patria-mamă.

Misiunea maghiarimii din Transilvania: responsabilitate în interiorul și dincolo de comunitate

Ca cea mai mare minoritate națională din România, comunitatea maghiară trebuie să-și gestioneze resursele și oportunitățile economice, dacă se poate, chiar mai eficient decât națiunea majoritară, deoarece din bunurile sale trebuie să asigure nu doar traiul cotidian, ci și păstrarea identității. Aceasta nu presupune însă un conflict de interese cu națiunea majoritară. Prosperitatea economică a maghiarimii nu poate fi separată de prosperitatea țării și a națiunii majoritare. Dezvoltarea economică a minorităților, inclusiv a maghiarimii, este avantajoasă pentru România și pentru economia majoritară și pentru că diversitatea națională și culturală face economia țării mai variată, mai flexibilă și mai rezistentă la crizele periodice ale economiei mondiale.

Planificarea dezvoltării economice ar putea contribui semnificativ și la conviețuirea și cooperarea pașnică dintre naționalități. Aceasta poate ajuta la depășirea conflictelor etnice-naționale apărute de-a lungul secolelor de conviețuire.

Transilvania, regiunea cea mai importantă pentru maghiarimea din România, cu naționalități și națiune majoritară puternice economic, poate deveni, atât în sens economic, cât și cultural, „Elveția Estului”, motorul dinamic al economiei României și unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai Ungariei.

Este necesară o viziune concretă și acțiune

Pentru o dezvoltare economică de succes este necesară o acțiune bine gândită și coordonată. Comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să aibă obiective clare și ferme privind viitorul său. Ea trebuie să formuleze și să reprezinte acele obiective de politică economică care sunt deosebit de importante pentru ea și care favorizează consolidarea economică și socială a zonelor locuite de maghiari.

Este necesar ca maghiarimea din Transilvania să devină o comunitate și un factor de coeziune economică de neocolit, capabil să-și exprime interesele în orice situație economică și politică și să acționeze împreună pentru realizarea acestora. Soarta minorității este legată de soarta țării, dar în cadrul acesteia trebuie formulată o „Viziune” bazată pe particularitățile economice ale maghiarimii din Transilvania, sintetizând posibilitățile și punctele de desprindere prin care regiunile locuite de comunitatea maghiară își pot consolida economia.

Nu este suficientă formularea unor vise. Într-o primă etapă trebuie delimitat spațiul de manevră al dezvoltării și stabilite obiectivele concrete. Ulterior trebuie definite intervențiile realizabile în actualul mediu economic, care se potrivesc resurselor disponibile în Uniunea Europeană și în România și care stimulează acțiunea comună în cadrul comunității maghiare din Transilvania.

Trebuie formulate direcțiile posibile ale dezvoltării economice, precum și pașii realizabili prin muncă și responsabilitate comună, care consolidează și fac sustenabilă pe termen lung existența comunității maghiare din Transilvania în România, în Bazinul Carpatic și în cadrul Uniunii Europene.

Mesaje îndelung dorite, integrate în planificare

Planul Mikó Imre dorește, prin forța sa de creare a comunității, să orienteze actorii economici ai maghiarimii din Transilvania către o acțiune unitară și să continue dezvoltarea începută în perioada recentă. Planul Mikó Imre nu este un document politic; mesajele sale se adresează tuturor actorilor responsabili ai vieții economice transilvănene. El cheamă la trasarea unei căi care conduce la obiectivele noastre comune și, în același timp, evidențiază responsabilitatea comunității maghiare din Transilvania față de propriul destin. Maghiarimea din Transilvania trebuie să acumuleze o forță economică ce o transformă într-un factor al vieții economice din România. Este important ca această forță să fie valorificată în viitor nu doar în interes individual, ci și în interesul comunității.

Planul Mikó Imre este un apel la solidaritate economică, la recunoașterea faptului că există interese comune realizabile care, prin valorificarea mai bună a cadrului existent, ne consolidează societatea, oferă obiective fiecărei categorii sociale și o viziune sustenabilă pentru maghiarimea din Transilvania.

---

I.3. Posibilele principii de bază și domeniul planificării

Principii propuse pentru planificare

• Să servească interesele naționale maghiare și rămânerea maghiarilor pe pământul natal.

• Să sprijine și să servească conviețuirea pașnică între națiuni.

• Să servească autonomia economică și socială maghiară, consolidarea și interconectarea sectorului IMM-urilor maghiare și prosperitatea și fericirea maghiarilor din Transilvania.

• Să se bazeze pe resursele și potențialul natural al regiunii și să le utilizeze sustenabil (în special apa, terenurile agricole, pădurile, materiile prime, peisajul).

• Să se integreze în viziunea regiunii carpato-danubiene și să contribuie la realizarea acesteia.

• Să fie focalizată strategic și teritorial, gestionată, dar să integreze flexibil mai multe industrii și domenii.

• Să crească gradul de ocupare a forței de muncă.

• Să constituie o busolă pentru dezvoltările strategice ale administrațiilor locale și pentru deciziile economice zilnice.

• Să impună valoare adăugată ridicată, să servească în mod prioritar competitivitatea și să crească nivelul de calificare, cunoștințele practice și nivelul de expertiză.

• Să sprijine conservarea valorilor naționale și valorificarea acestora ca resurse pentru dezvoltarea turistică și culturală.

• Să creeze și să asigure cadrele organizaționale, personale și operaționale stabile ale dezvoltării economice transilvănene.

• Să stimuleze și să sprijine în mod țintit accesibilitatea Transilvaniei, precum și accesul la bunuri economice și publice și la informații.

• Să servească cooperarea eficientă dintre orașe și zonele rurale din Transilvania, dezvoltarea lor integrată, să trateze problemele de subzistență și sociale ale populației rurale și să sporească capacitatea de autosusținere și autogestionare a localităților și regiunilor.

Prin dezvoltări, actorii și organizațiile economice și sociale maghiare:

• Să fie capabili de autoorganizare și, valorificându-și resursele specifice, să-și poată elabora propria viziune și să-și planifice acțiunile comunitare;

• Să își asume și să exercite rolul de punte;

• Să nu fie simpli spectatori, ci parteneri activi ai proceselor politice, economice și sociale, să-și poată adapta activitățile la condițiile economice, sociale sau de mediu în schimbare și să fie capabili de reînnoire continuă;

• Membrii lor să fie solidari, cooperanți și toleranți unii față de alții, să tindă către relații armonioase și cooperare cu societățile și minoritățile din țara gazdă și din patria-mamă.

Domeniul posibil al planificării

Principiile de planificare propuse anterior delimitează și domeniul Planului Mikó Imre.

Planul Mikó Imre nu își poate asuma de unul singur asigurarea dezvoltării Transilvaniei și a regiunilor locuite de maghiari din România în toate domeniile. Nici cadrul, nici resursele sale nu sunt adecvate pentru aceasta. Totuși, pentru ca dezvoltarea să fie eficientă și în alte domenii, trebuie create baze economice solide și capabile de creștere; acesta este obiectivul principal al prezentului document.

Sarcina planului este, așadar, punerea bazelor economice pe care viitorul maghiarimii din România să se poată construi în mod sigur și sustenabil. În acest scop, planul abordează acele domenii ale dezvoltării economice care au caracter național și care sunt importante și indispensabile pentru dăinuirea și prosperitatea maghiarimii din Transilvania.

Este important de subliniat că nu pot lipsi nici dezvoltările care servesc reînnoirii societății, sporirii capacităților și competențelor maghiarimii și conservării moștenirii sale spirituale.

În cazul maghiarimii din România este deosebit de important ca dezvoltarea să fie sustenabilă nu doar din punct de vedere economic, ci și social, ecologic și cultural.

Orizontul temporal al planului este anul 2020. Pe de o parte, acesta oferă suficient timp pentru formularea unor obiective cu adevărat strategice; pe de altă parte, este suficient de scurt pentru ca rezultatele să fie evaluabile și măsurabile, iar obiectivele strategiei să nu depășească limitele realismului. Orizontul anului 2020 coincide, totodată, cu orizontul de planificare strategică al Uniunii Europene.

Obiectul geografic al planului este Transilvania (cu o extindere, datorată așezărilor maghiare ceangăiești din Moldova, și dincolo de Carpați). Relațiile economice promovate în plan depășesc însă granițele Transilvaniei, îndreptându-se către actori români, ungari și europeni.

 

Realizat cu sprijinul profesional al
Ministerului Economiei Naționale

Au elaborat:
Consiliul Național Maghiar din Transilvania

Direcția pentru Dezvoltare Economică a Regiunii Bazinului Carpatic din cadrul Ministerului Economiei Naționale

Oficiul Național de Planificare Economică (NTH)

Direcția de Planificare și Evaluare Teritorială (TTÉI) din cadrul VÁTI

---

Experți din Transilvania:

Agyagási Ernő – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Oradea
Csata Zsombor – Universitatea Babeș–Bolyai
Dr. Elek Sándor – Universitatea Sapientia Maghiară din Transilvania
Dr. Geréb László – Colegiul de Științe Economice Moderne
Dr. György Ottilia – Universitatea Sapientia Maghiară din Transilvania
Dr. Juhász Jácint – Universitatea Babeș–Bolyai
Dr. Lázár Ede – Universitatea Sapientia Maghiară din Transilvania
Dr. Péter E. Katalin – Universitatea Sapientia Maghiară din Transilvania
Dr. Szilágyi Ferenc – Universitatea Creștină Partium
Faludi Orsolya – expert independent
Ilyés Szabolcs – ERGO, Regio Consult
Imre Szabolcs – expert independent
Jakabos Janka – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Sfântu Gheorghe
Kállai Sándor – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Zalău
László János – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, președintele Comisiei Economice
Mátis Jenő – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, vicepreședinte economic
Orbán Miklós – Fundația LAM
Para Zoltán – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Sfântu Gheorghe
Dr. Peti Lehel – expert independent
Pólik Levente – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Oradea
Szász Andrea Mónika – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Sfântu Gheorghe
Tamás László – Uniunea Composesoratelor Nagyküküllő
Tankó László – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Odorheiu Secuiesc
Tiboldi László – Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Scaunul Ciucului
Tókos Bethleni Pál – expert independent

---

Expert din Ungaria:

Molnár György – Centrul Regional de Formare din Békéscsaba

Text Original Maghiar Planul MIKO IMRE

 

Tradus din maghiară în română fără rezumare. 

I.1. A tervezés előzményei és javasolt lépései A Mikó Imre Terv elkészítésének kezdeményezője az Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács (EMNT), amely civil szervezet 2010 őszén elérkezettnek látta az időt arra, hogy élére álljon az erdélyi magyar nemzeti közösség úttörő, önálló, alulról építkező gazdaságfejlesztési terve megfogalmazásának. Minderre ösztönző hatással volt az a gazdaságpolitikai fordulat, amely a magyarországi politikai változást követően állt elő és az Új Széchenyi Terv vitairatában fogalmazódott meg. A magyar gazdaság újjáépítésének programja, az Új Széchenyi Terv, kiemelten kezeli a Kárpát-medencét, mint gazdaságfejlesztési övezetet és célul tűzi ki az összmagyar kapcsolatrendszerben rejlő lehetőségek eddigieknél sokkal hatékonyabb kihasználását az egész térség felemelkedése és versenyképességének javítása érdekében. A kezdeményezők tudatában vannak annak, hogy a Mikó Imre Terv – mint a gazdasági szuverenitás eszközrendszerével nem rendelkező nemzeti közösség fejlesztési javaslata - csak abban az esetben vihető sikerre, ha mögötte egyrészt megteremthető a romániai magyar nemzeti közösség lehető legteljesebb szakmai és politikai összefogása, másrészt sikerül azt elfogadtatni a többségi román társadalom képviselőivel is. A Mikó Imre Terv tulajdonképpen a romániai magyar nemzeti közösség gazdaságfejlesztési ajánlata, amit partnerségben való megvalósításra ajánl fel a román, valamint a magyar kormányoknak és kéri ahhoz az Európai Unió támogatását is. A terv kezdeményezői törekedtek arra, hogy már a koncepcionális szakaszba is bevonják az erdélyi, romániai magyarság gazdasági szakértőinek és az ezzel kapcsolatban álló döntéshozóinak mind teljesebb körét, akik részt vettek a Jövőkép és a Vitairat megfogalmazásában. A jövőben még szélesebb körben kibontakozó társadalmi vita célja, hogy ebben az erdélyi magyarság jövője és megmaradása szempontjából sorsdöntő kérdésben minden érdekelt elmondhassa véleményét, megfogalmazhassa jobbító szándékú javaslatait. A kezdeményezők a tervezés következő szakaszát szeretnék megnyitni az erdélyi magyarság egésze számára. A továbbtervezést és a Mikó Imre Terv véglegesítését az erdélyi polgárok, fiatalok, értelmiségiek, a tudományos és gazdasági élet szereplői, a civil és szakmai szervezetek, illetve a fejlesztések érintettjeivel és érdekeltjeivel együtt kívánják lefolytatni. Fontos kiemelni, hogy e tervezés konszenzusra és kölcsönös előnyökre törekszik a többségi nemzettel. Ennek érdekében a többségi nemzettel való együttműködési lehetőségeket minél szélesebb körűen kell feltárni a tervezés során. A tervezésbe ezért bevonhatók a többségi nemzet, valamint más romániai nemzeti kisebbségek kezdeményezései. Továbbá e tervezésnek szintén szereplői lehetnek az Erdély iránt felelősséget érző magyarországi szereplők is. I.2. A tervezés indokoltsága Az erdélyi magyarság, Románia és Magyarország közös érdekei a gazdaságfejlesztésben: Az erdélyi magyar közösség politikai és gazdasági képviselőinek elsődleges küldetése a nemzeti kisebbségek, különösen a romániai magyar közösség identitásának megtartása és elmélyítése demokratikus eszközökkel. Az identitás megőrzésének egyik kiemelten fontos eszköze a közösségi autonómia, amely azonban nem valósulhat meg, illetve nem működhet szilárd gazdasági alapok nélkül. A Mikó Imre Terv egyik fontos alapvetése, hogy nemzetiségi politizálás nem képzelhető el erős gazdasági háttér hiányában. Gazdasági érdekeink megfogalmazása és képviselete, valamint a közös fellépés az önrendelkezés jogos igényéből fakad, de egyben idomul az Európai Unió alapelveihez és megegyezést, párbeszédet feltételez a többségi nemzettel is. Az erdélyi magyarság az ország kulturális örökségének gyarapításán túl gazdasági lehetőséget is képvisel Románia számára. Az erdélyi magyarság az ország gazdasági fejlődésének is egyik potenciális motorja. Emellett Magyarország Kormánya is kiemelt figyelemmel kíséri a határon túli magyarság sorsát, elő kívánja segíteni az itt élők gazdasági helyzetének javítását, társadalmi összetartozását, kulturális értékeik és nemzeti identitásuk megőrzését, hagyományaik ápolását, az anyaországgal való kapcsolatuk erősödését. A romániai és magyarországi kormányzat, valamint az erdélyi magyarság számos öszszecsengő törekvése együttes erőfeszítésekkel lehet sikeres, melyeknek a gazdaságfejlesztés az egyik kulcstényezője. Az szándékok háromoldalú összehangolására új megközelítések kellenek, a Mikó Imre Terv ezt képviseli. Az erdélyi magyarság sajátos és előnyös gazdaságfejlesztési pozíciója: Az erdélyi magyarság helyzete sajátos a gazdaságfejlesztés szempontjából. Erdély, azon belül, a Partium, Közép-Erdély és Székelyföld magyarságának gazdasági gyarapodása egyrészt nem választható el az ország és a többségi nemzet gyarapodásától, másrészt a romániai magyar kisebbség és az anyaország közötti, a két ország kölcsönös előnyére váló gazdasági kapcsolatok fejlesztésében a magyar kisebbség fontos összekötő, azaz valódi híd szerepet játszhat. Erdély, egy jól átgondolt gazdaságfejlesztési stratégia mentén végrehajtott fejlesztésekkel, gazdaságilag erős nemzetiségekkel és többségi nemzettel, gazdasági és kulturális értelemben egyaránt a Kárpát-medencei makro régió és Románia dinamikus növekedési központjává, egyúttal Magyarország egyik legfontosabb gazdasági partnerévé válhat. Románia csatlakozása az Európai Unióhoz új lehetőségeket nyitott meg a gazdaságfejlesztésben. Az erdélyi magyarság ugyanakkor a már meglevő lehetőségeit sem használja ki megfelelően, nem lép fel egységes közösségként a gazdaság területén, nem rendelkezik vízióval a közösség tagjainak jobblétéről. A siker érdekében azonban ezekkel a lehetőségekkel Romániának és a magyar kisebbségnek is élnie kell. Ehhez pedig szükség van az átgondolt, összehangolt cselekvésre, amelynek kereteit egy a romániai magyarság sajátos szempontjait, lehetőségeit, érdekeit figyelembe vevő gazdaságfejlesztési stratégia alkothatja. Az erdélyi magyarság lehet a gazdasági híd, mely összeköti a romániai és a magyarországi gazdasági életet. E különleges pozíció mind a saját, mind a román, mind az anyaországi gazdaság gyarapodását szolgálja. Az erdélyi magyarság küldetése: felelősségben a közösségen belül és azon túl is: Románia legnagyobb nemzeti kisebbségeként a magyar közösségnek, ha lehet a többségi nemzetnél is hatékonyabban kell sáfárkodni gazdasági erőforrásaival, lehetőségeivel, hiszen javaiból mindennapi megélhetésén túl identitásának megőrzésére is kell fordítania. Ez azonban nem jelent érdekellentétet a többségi nemzettel. A magyarság gazdasági gyarapodása egyrészt nem választható el az ország és a többségi nemzet gyarapodásától. A kisebbségek, köztük a magyarság gazdasági fejlődése ezen kívül azért is előnyös Románia és a többségi nemzetgazdaság fejlődése számára, mert az ország gazdaságát a nemzeti és kulturális sokszínűség sokrétűvé és rugalmassá, a világgazdaságban időről időre előforduló válságokkal szemben ellenállóbbá teszi. A nemzetiségek békés együttélése és együttműködése érdekében is nagyon sokat tudna tenni egy gazdaságfejlesztési tervezés. Ez segíthet áthidalni még a nemzetiségek évszázados egymás mellett élése során jelentkező etnikai-nemzetiségi konfliktusokat is. Erdély, a romániai magyarság szempontjából legfontosabb régió gazdaságilag erős nemzetiségekkel és többségi nemzettel, gazdasági és kulturális értelemben egyaránt „Kelet Svájcává”, Románia gazdaságának dinamikus motorjává és Magyarország egyik legfontosabb gazdasági partnerévé válhat. Konkrét vízió és cselekvés szükséges: A sikeres gazdasági fejlődéshez átgondolt, összehangolt cselekvésre van szükség. Az erdélyi magyar közösségnek is tiszta és határozott célokkal kell rendelkeznie a jövőjével kapcsolatban. Meg kell fogalmaznia és képviselnie kell azokat a gazdaságpolitikai célokat, amelyek számára különösen fontosak és elősegítik a magyarlakta területek gazdasági és társadalmi megerősödését. Szükséges, hogy az erdélyi magyarság olyan gazdaságilag megkerülhetetlen összetartó közösséggé és tényezővé váljon, amely bármilyen gazdasági és politikai helyzetben ki tudja fejezni érdekeit és ennek megteremtésében közösen fel tud lépni. A kisebbség sorsa összefonódik az ország sorsával, de azon belül meg kell fogalmazni az erdélyi magyarság gazdasági sajátosságain alapuló „Jövőképet”, összefoglalva azokat a lehetőségeket, kitörési pontokat, amelyek mentén az erdélyi magyar közösség által lakott térségek gazdasági megerősödése lehetséges. Nem elég csak álmokat megfogalmazni. Első lépésben ki kell jelölni a fejlesztés mozgásterét, és konkrét céljait. Ezt követően pedig olyan beavatkozásokat kell meghatározni, amelyek a jelenlegi gazdasági környezetben elérhetőek és illeszkednek az Európai Unióban, valamint Romániában fellelhető forrásokhoz, és közös fellépést indukálnak az erdélyi magyar közösségben. Meg kell fogalmazni a gazdaságfejlesztés lehetséges irányait, és emellett azokat az elérhető, közös munkával és felelősségvállalással megvalósítható lépéseket, amelyek megerősítik, hosszútávon fenntarthatóvá teszik az erdélyi magyar közösség létét Romániában, a Kárpát-medencében és az Európai Unión belül. Rég vágyott üzenetek a tervezésbe foglalva: A Mikó Imre Terv közösségteremtő erővel az egységes fellépés irányába szeretné az erdélyi magyar közösség gazdasági szereplőit elmozdítani és tovább akarja vinni azt a fejlődést, ami az elmúlt időszakban megindult. A Mikó Imre Terv nem politikai dokumentum, üzenetei az erdélyi gazdasági élet minden felelős szereplőjéhez szólnak. Arra szólít fel, hogy ki kell jelölni egy utat, amely elvezet a közös céljainkhoz, és egyben rámutat az erdélyi magyar közösség felelősségére saját sorsa iránt. Az erdélyi magyarságnak olyan gazdasági erőt kell gyűjtenie, amely tényezővé teszi a romániai gazdasági életben. Fontos, hogy ezt az erőt a jövőben ne csak az egyén, hanem a közösség érdekében is kamatoztassuk. A Mikó Imre Terv egy felhívás a gazdasági összefogásra, annak felismerésére, hogy vannak megvalósítható közös érdekek, melyek a jelenlegi keretek jobb kihasználásával megerősítik társadalmunkat, célokat adnak minden réteg számára és fenntartható jövőképet az erdélyi magyarság számára. I.3. A tervezés lehetséges alapelvei és tárgyköre Javasolt tervezési alapelvek Szolgálják a magyar nemzeti érdekeket és a magyarok szülőföldön való maradását. Támogassák és szolgálják a nemzetek közötti békés egymás mellett élést. Szolgálják a magyar gazdasági és társadalmi autonómiát, a magyar KKV szektor megerősödését, hálózatosodását és az erdélyi magyarok jólétben, boldogságban való gyarapodását. Támaszkodjanak, és fenntartható módon használják ki a régió természeti erőforrásait és adottságait (kiemelten víz, termőföld, erdők, nyersanyagok, tájkép). Illeszkedjék a Kárpát-medencei régió jövőképéhez, és szolgálják annak megvalósulását. Legyen stratégiailag és területileg fókuszált, menedzselt, de több iparágat és területet is rugalmasan integráljon. Növeljék a foglalkoztatottságot. Legyen iránytű az önkormányzati stratégiai fejlesztések és napi gazdasági döntések számára. Magas hozzáadott értéket követeljenek meg, kiemelten szolgálják a versenyképességet és növeljék a képzettséget, gyakorlati ismeretek és tudás szintjét. Támogassák a nemzeti értékek megőrzését, és azok turisztikai és kulturális fejlesztési erőforrásként való hasznosítását. Teremtsék meg és biztosítsák az erdélyi gazdaságfejlesztés stabil szervezeti, személyi és működési kereteit, feltételeit. Célzottan ösztönözzék és támogassák Erdély elérhetőségét, a gazdasági és közjavakhoz, információkhoz való hozzáférést. Szolgálják az erdélyi város-vidéki vonzáskörzetek hatékony együttműködését, integrált fejlesztését és kezeljék a vidéki lakosság megélhetési és társadalmi problémáit és növeljék a települések, térségek önfenntartó, öngondoskodó képességét. A magyar gazdasági és társadalmi szereplők, szervezetek a fejlesztések révén: Legyenek önszerveződésre képesek és sajátos erőforrásaikat feltárva ki tudják alakítani saját jövőképüket, képesek legyen tervezni közösségi cselekvéseiket; Legyenek és vállalják a hídszerepet; Ne elszenvedői, hanem aktív cselekvő partnerei legyenek a politikai, gazdasági, társadalmi folyamatoknak, tevékenységeiket igazítani tudják a változó külső gazdasági, társadalmi vagy környezeti feltételekhez, képesek legyenek folyamatosan megújítani önmagukat; Tagjai legyenek egymás iránt szolidárisak, együttműködőek és toleránsak, harmonikus kapcsolatokra és együttműködésre törekedjenek a befogadó és az anyaország társadalmaival, kisebbségeivel. A tervezés lehetséges tárgyköre: Az előzőekben javasolt tervezési alapelvek kijelölik a Mikó Imre Terv tárgykörét is. A Mikó Imre Terv önmagában nem vállalhatja fel, hogy Erdély és a romániai magyarlakta térségek fejlődését minden téren biztosítsa. Erre sem keretei, sem forrásai nem alkalmasak. Azonban ahhoz, hogy más területeken is eredményes lehessen a kibontakozás, szilárd és fejlődőképes gazdasági alapokat kell teremteni, ez a jelenlegi dokumentum fő célkitűzése. A terv feladata tehát azoknak a gazdasági alapoknak a lerakása, amelyekre biztosan és fenntarthatóan épülhet a romániai magyarság jövője. Ennek érdekében a terv a gazdaságfejlesztés azon területeivel foglalkozik, amelyeknek nemzetkaraktere van, és amelyek az erdélyi magyarság megmaradása és gyarapodása szempontjából fontosak, megkerülhetetlenek. Fontos hangsúlyozni, hogy nem maradhatnak el a társadalom megújítását, a magyarság képességeit, készségeit gyarapító és szellemi örökségének megőrzését szolgáló fejlesztések sem. A romániai magyarság esetében kiemelten fontos, hogy a fejlődés a gazdasági mellett társadalmi, környezeti és kulturális szempontból is egyaránt fenntartható legyen. A terv időhorizontja a 2020-as év. Ez egyrészt elegendő idő a valóban stratégiai célok megfogalmazására, másrészt elég rövid ahhoz, hogy eredményei értékelhetők, mérhetők legyenek, a stratégia célkitűzései pedig ne lépjék túl a realitás kereteit. A 2020-as időhorizont ezen kívül egybeesik az Európai Unió stratégiai tervezési időhorizontjával is. A terv földrajzi tárgya Erdély. (A moldvai csángó magyar településterületek miatt kitekintéssel a Kárpátokon túlra is.) A tervben szorgalmazott gazdasági kapcsolatok azonban túlnyúlnak Erdély határain román, magyar és európai szereplők irányába.

 

RÖVIDÍTÉSEK JEGYZÉKE
Rövidítés Teljes név
CSR Corporate Social Responsibility – Vállalati társadalmi
felelősségvállalás
EGFH (Erdélyi) Gazdaságfejlesztési Hálózat
EGTC/
ETT
European Grouping of Territorial Cooperation / Európai Területi
Társulás(ok)
EMIT (Erdélyi) Mikó Imre Terv
EMNT Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács
ETE Európai Területi Együttműködés Operatív Program
EU Európai Unió
GDP Gross Domestic Product – bruttó hazai termék (BHT)
K+F kutatás és fejlesztés
K+F+I kutatás, fejlesztés és innováció
KEOP Környezeti és Energetikai Operatív Program
KKV kis- és középvállalkozások
OTK Országos Területfejlesztési Koncepció
PND Planul Naţional de Dezvoltare – Románia európai uniós
fi nanszírozású nemzeti fejlesztési terve
PNDR Planul Naţional de Dezvoltare Rurală – Románia európai uniós
fi nanszírozású vidékfejlesztési tervdokumentuma
PR public relations – közönségkapcsolatok, közkapcsolatok
SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats – Erősségek,
Gyengeségek, Lehetőségek, Veszélyek
TÁMOP Társadalmi Megújulás Operatív Program
TDM Turizmus Desztináció Menedzsment
ÚSZT Új Széchenyi Terv
 

LISTA ABREVIERILOR

Abreviere	Denumire completă
CSR	Corporate Social Responsibility – Responsabilitate socială corporativă (responsabilitate socială a întreprinderilor)
EGFH	Rețeaua de Dezvoltare Economică (din Transilvania)
EGTC / ETT	European Grouping of Territorial Cooperation – Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială / Asociație Teritorială Europeană
EMIT	Planul Mikó Imre (din Transilvania)
EMNT	Consiliul Național Maghiar din Transilvania
ETE	Program Operațional de Cooperare Teritorială Europeană
EU	Uniunea Europeană
GDP	Gross Domestic Product – Produsul Intern Brut (PIB)
K+F	cercetare și dezvoltare
K+F+I	cercetare, dezvoltare și inovare
KEOP	Program Operațional pentru Mediu și Energie
KKV	întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)
OTK	Conceptul Național de Dezvoltare Teritorială
PND	Planul Național de Dezvoltare – planul național de dezvoltare al României finanțat din fonduri ale Uniunii Europene
PNDR	Planul Național de Dezvoltare Rurală – documentul programatic pentru dezvoltare rurală al României, finanțat din fonduri ale Uniunii Europene
PR	public relations – relații publice
SWOT	Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats – Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări
TÁMOP	Programul Operațional de Reînnoire Socială
TDM	Managementul Destinației Turistice
ÚSZT	Noul Plan Széchenyi