Treceți la conținutul principal

Scriitorul Paul Goma „a venit un pic acasă”


2018-06-13
 
Secretarul științific general al AȘM, dr. hab., Aurelia Hanganu, a participat, la 12 iunie 2018, la vernisarea expoziției documentare Exilul etern: Paul Goma - de la Mana la Paris, îngrijită și comentată de scriitoarea Mariana Sipoș, București. Vernisarea expoziției, a avut loc la Academia de Științe a Moldovei, evenimentul fiind organizat de Institutul de Filologie. Cu ocazia vernisării expoziției, publicul a avut acces la o serie de documente și fotografii inedite, cunoscute sau mai puțin cunoscute, din arhiva lui Paul Goma.
 
În luarea sa de cuvânt, Secretarul științific general a menționat coincidența evenimentului cu Ziua Academiei de Științe a Moldovei, ziua în care, cândva a fost fondată instituția academică. Dr.hab. Aurelia Hanganu a remarcat că prin efortul cercetătorilor de la Institutul de Filologie a fost lansat, acum câțiva ani, un concurs dedicat lui Paul Goma. „Academia este cu atât mai fericită să găzduiască acest eveniment, prin care completăm niște lacune care s-au produs pe parcursul istoriei, iar această lacună care ține și de pământeanul nostru și de o personalitate cu un caracter și un destin atât de discutat. Ne bucurăm să vedem evenimente aici, la Chișinău, care îl aduc cumva acasă”, a spus reprezentantul conducerii AȘM, remarcând rolul incontestabil al scriitorului. Totodată, Dna Aurelia Hanganu a sugerat că nu trebuie să uităm că Paul Goma este o conștiință a societății și Republica Moldova este o parte din conștiința lui Goma, iar felul în care țara noastră are grijă de imaginea acestei personalități, ne reprezintă pe noi și ca neam cu demnitate.
 
Scriitoarea, traducătoarea, criticul și istoricul literar, Mariana Sipoș, o bună prietenă a lui Paul Goma, a prezentat publicului o expoziție de fotografii, unele inedite, pe care, după cum s-a exprimat chiar realizatoarea, le-a adunat de-a lungul anilor. Acestea sunt fotografii, documente extrase din arhivă care ilustrează viața în imagini a scriitorului și a marelui disident și anti-comunist român, născut în Basarabia, Paul Goma.
 
În cadrul evenimentului, cei prezenți au avut privilegiul să urmărească, în premieră în Republica Moldova, fragmente din filmul documentar Strict secret: Paul Goma, realizat de Mariana Sipoș pentru TVR, în 2005. De menționat că dna  Sipoș este persoana care a realizat prima emisiune cu și despre Paul Goma, aducându-l în fața telespectatorilor pe micile ecrane. Realizatoarea expoziției și filmului documentar a ținut să precizeze, că prin această expoziție și prin acest documentar Paul Goma „a venit un pic acasă”.
 
„Corect ați spus că îl readucem pe Paul Goma acasă, dar îl readucem prin a-i citi opera și eu cred că prin tot ce ne-a vorbit dna Sipoș este foarte util și important pentru a înțelege profilul uman și literar al lui Paul Goma”, a remarcat vicedirectorul Institutului de Filologie, dr. Nina Corcinschi. Cercetătoarea a precizat că tocmai aici, la Academie, s-au scris cele mai importante exegeze despre Paul Goma, s-au rostit cele mai importante conferințe, prezentări și comunicări despre Paul Goma, exprimând speranța că acest eveniment va impulsiona noi căutări și abordări ale lui Paul Goma. Vicedirectorul Corcinschi i-a mulțumit realizatoarei Mariana Șipoș, pentru că a venit să vorbească despre Paul Goma, să aducă fotografiile la Academia de Științe a Moldovei, expoziția fiind vernisată mai întâi la Muzeul de Literatură Română din București, apoi la Iași și, cum era și firesc, iată că și la Chișinău se desfășoară acest eveniment frumos.
 
Prezent la manifestare, acad. Mihai Cimpoi i-a mulțumit autoarei pentru această conferință originală, în stilul lui Paul Goma, care aduce niște dovezi pentru a înțelege mai bine biografia lui de creație pe care noi o cunoaștem în linii mari. „Am corespondat cu el și colegii mei și vă mulțumim că aveți această preocupare deosebită de disidenții noștri care au avut un destin aparte în istoria literaturii noastre, istoria românească”, a spus academicianul Cimpoi, specificând că atunci când era președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, a contribuit la repararea casei de la Mana a intelectualului.
 
O bună cunoscătoare a creației lui Paul Goma, dar și o bună prietenă a scriitorului, dr. hab., Aliona Grati, pe care, alături de dr. Nina Corcinschi, Paul Goma le numea „fetele mele din Basarabia”, a menționat că a avut marea onoare să scrie o carte despre Paul Goma, o carte cu caracter didactic pentru școala din Republica Moldova „Paul Goma. Introducere în textul literar”, apărută la Editura ARC, în 2013. În lucrare, autoarea vorbește și analizează, în capitole separate, cele mai cunoscute cărți ale lui Paul Goma, care a scris peste 40 de cărți. La moment, a mărturisit dr.hab. Aliona Grati, pregătește pentru tipar o colecție de articole despre Paul Goma și pentru că a ținut să vină cu un articol la fiecare carte a lui Paul Goma, i-a ieșit un volum mare, pe care nu-l acceptă editorul. Cu referire la expoziția prezentată, cercetătoarea Grati a spus că este simbolică, este importantă, fiindcă ne revitalizează memoria, accentuând că sunt încă oameni care bat alarma, ne vorbesc despre Paul Goma, ne amintesc încă o dată că ne pierdem valorile și nu ne putem uita la valori.
 
Durerea care îi apasă mereu sufletul pentru faptul că nu l-am putut cinsti acasă, așa cum ar merita marele scriitor și intelectual, a fost împărtășită și de dr.hab. Andrei Țurcanu, Laureat al Premiului Național (2016), de asemenea, un profund cunoscător și cercetător al operei lui Paul Goma, mărturisind că Domniei Sale îi aparține și ideea de a institui Premiul „Paul Goma”.
Precizăm în context, că Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora ,,Paul Goma”, a fost instituit în 2015, prin care sunt apreciate meritele științifice și culturale ale cetățenilor moldoveni care locuiesc și activează în afara Republicii Moldova. În semn de prețuire din partea comunității academice, primul deținător al acestui premiu a fost însuși scriitorul Paul Goma.
 
Amintim, de asemenea, că în ședința Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe, din 22 septembrie 2017, a fost aprobată în unanimitate decizia cu privire la acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa al AȘM scriitorului Paul Goma, pentru întreaga sa creație artistică. Candidatura lui Paul Goma a fost înaintată de Consiliul Științific al Institutului de Filologie si recomandata de Biroul Secției Științe Umanistice și Arte a AȘM.

Galerie foto
 
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
 
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE