Rolul basarabenilor în prăbușirea URSS-ului

În întâmpinarea Măreței Aniversări: 100 de ani de la Octombrie Roșu!

 7 Noiembrie 1989 la Chișinău – un fiasco total! Un subiect care trebuie recuperat pentru viitorime: Rolul basarabenilor în prăbușirea URSS-ului.
 Sursa situl Ion Coja.
Anul 1989 reprezintă și pentru RSS Moldova un an de cotitură. Astfel, la 23 August 1989 în urma unor manifestații impresionate se obține dreptul de a utiliza scrierea latină și recunoașterea limbii române. Această dată va deveni ziua limbii române în Republica Moldova. Spre deosebire de alte republici sovietice care își puteau utiliza limba maternă și scrierea tradițională, RSS Moldova utiliza, de la ocupația sovietică care a preluat de la ruși, limba rusă și alfabetul chirilic. Asta însemna că inclusiv în cultură (cărți, reviste, filme) moldovenii nu puteau utiliza limba română, ceea ce constituia o discriminare, dar și o blocare a demersului lui Gorbaciov de reformare a URSS și de acordare a unei largi autonomii locale. În ciuda Victoriei din 23 August moldovenii au înțeles că fără o schimbare a conducerii sovietice a republicii lucrurile nu puteau evolua iar demersurile tardive ale Moscovei, respectiv perestroika, nu aveau nicio șansă atâta timp cât Semion Grossu secretarul general al PC din RSSM era un brejnevist convins.
Ocazia s-a ivit cu prilejul sărbătorii naționale a URSS, sărbătoare care se dorea a fi a tuturor oamenilor muncii din întreaga lume. Evident că cea mai impozanta demonstrație avea loc la Moscova și era transmisă inclusiv în țările capitaliste (prilej de a vedea și noua tehnică militara). România nu transmitea parada, o informare la Telejurnal și atât, în schimb o vedeam la bulgari. În fiecare capitală a Republicilor componente ale URSS se desfășurau demonstrații similare cu cea de la Moscova. În 1989 Grossu, Snegur, Guțu, Călin și toți greii PCSM au hotărât să realizeze o demonstrație cum nu mai văzuseră moldovenii, așa că au făcut o mobilizare impresionantă. Atunci ca și azi se fac repetiții, moldovenii au văzut și înțeles imediat ce vor tovarășii și s-au organizat și ei cu o zi înainte. Pe 7 Noiembrie când tot prezidiu se afla în lojele amplasate în Piața Victoriei, 100 de naționaliști din Frontul Popular din Moldova (apărut în 1988) au blocat toată coloana militară aflata în Bulevardul Lenin și au scandat sloganuri despre pace și au spus că sunt pacifisti.
Pentru că încercările militarilor de a-i ocoli pe alte străzi au fost sortite eșecului, miliția era derutata pentru că oamenii scandau despre pace și nu războiului, parada a fost blocată. În cele din urmă împotriva demonstrațiilor au intervenit niște forțe de ordine îmbrăcate în civil care i-au bătut și săltat pe demonstranți. Oamenii muncii cara participau la demonstrație și au aflat de evenimente au devenit foarte indignați și au plecat nervoși spre prezidiul conducerii RSSM.
Conducerea sovietică nu a mai așteptat nici demonstrația populației, nici a armatei și a plecat. În nicio Republică sovietică nu s-a întâmplat așa ceva, iar în Moldova a fost un șoc. S-a încercat mușamalizarea fiascolului în presa locala, cei de la Frontul Popular au avut inspirația genială să spună că au venit să participe la demonstrație, nu au avut nicio treabă cu pichetistii și au fost dezamăgiți că conducerea republicii a plecat. Chiar dacă a fost criticat, declarația Frontului a fost una foarte inteligentă dpdv politic, declarația preluată parțial de presă a contribuit și ea la clatinarea conducerii sovietice.
Evenimentele s-au soldat numai cu răniți, miliția dând dovadă, conform rapoartelor sovietice, de mult tact și netespectand întocmai ordinele. Voronin (viitorul presedinte) care deținea funcția de ministru de interne avea să se laude că datorită lui a fost evitată o adevărată baie de sânge, raportul sovietic nu-l amintește. Pichetistii au fost judecați și amendați, acest lucru va scoate în stradă pe 10 noiembrie un grup de demonstranți care au fost arestați, acest lucru va determina o amplă demonstrație care va duce la căderea Ministerului de Interne și la înlocuirea lui Grossu cu Petru Lucinschi și începutul pentru scurtă vreme a perestroikai în Moldova.
Chiar dacă modelul Moldovenesc pare o copie a celui chinezesc din Piață Tiananmen, în realitate impactul pentru moldoveni a fost mult mai mare decât pentru chinezi. Moldovenii au umilit puterea sovietică comunistă, nu cu sloganuri anticomuniste, nu cu sloganuri naționaliste, ci cu slogane pacifiste și antimilitariste. Plecarea conducerii sovietice speriată fără a mai aștepta desfășurarea paradei în ciuda eforturilor miliției și militarilor de a asigura desfășurarea sărbătorii și atitudinea populației care nu a degenerat în conflicte cu forțele de ordine au reprezentat o grea lovitură pentru sovietici în Moldova. Evenimentele ulterioare au însemnat, nu numai sfârșitul btejnevismului în Moldova, începutul prăbușirii puterii sovietice de la periferie către centru, după principiul dominoului.
Mulți nu realizează că banalul eveniment din 7 Noiembrie 1989 de la Chișinău și răspândirea lui în spațiul sovietic avea să fie declanșatorul prăbușirii URSS. Modelul Moldovenesc avea să fie folosit în 1991 în Tarile Baltice și Caucaz. În 1989 Gorbaciov vorbea cu toți liderii est comuniști despre perestroika, despre deschidere, dar URSS avea mari probleme cu aplicarea ei, cu cât de depărtai de centru și mergeai spre periferii cu atât comuniștii din conducere erau mai duri.
Evenimentele din Moldova au demonstrat că puterea lui Gorbaciov era subminata din interior iar încercarea acestuia de a renunța la Est, de a interveni și sacrifica România nu aveau să-i consolideze puterea, dimpotrivă avea să fie perceput ca un trădător. Rămâne emblematică remarcă lui Ceaușescu la ultima întâlnire cu Gorbaciov „tot ce se face acum, peste 10 ani va fi învechit, dacă nu vom avea în vedere ce este nou (în sensul de realitate”, cu alte cuvinte tot ce făcea Gorbaciov nu putea avea sorți de izbândă dacă se ignora realitatea.
Surena,
.
icannen@yahoo.com .
Nota redacției: Mulțumim dlui Surena pentru aceste prețioase informații. Pentru mine este o noutate totală. Invit pe cititorii acestui site, care dețin informații pe acest subiect, să le scoată la iveală. Este vorba de un moment de istorie națională și universală, face parte din contribuția majoră a românilor la istoria planetei! Se poate spune că moldovenii noștri au razbunat răul de care au avut parte de la ruși, de la sovietici. Au răzbunat o parte din acest rău! E loc să mai încaseze rușii în contul deportărilor în Siberia și al altor crime, dacă nu vor înțelege să-și schimbe atitudinea față de români! Și să plătească de bună voie ce au de plătit!
O sugestie pentru cunoscători: un studiu cuprinzător despre românii care le-au făcut mari servici rușilor, ca oameni politici, artiști, savanți etc., începând cu Cantemireștii și cu Spătarul Milescu!

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.Ş.R.. Tatar-Bunar diversiune pentru înființarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești

Sursa " Revista Art-emis
Tatar-Bunar diversiune pentru înființarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.Ş.R.
Duminică, 29 Octombrie 2017 16:48
Tatar Bunar 1924
În perioada interbelică, Tatar-Bunar era un mic târg din județul Cetatea Albă, locuit în proporție de 70% de ruși și ucraineni. Localitatea a intrat în atenția opiniei publice interne și internaționale în septembrie 1924, când a devenit centrul unei răzmerițe puse la cale de bolșevici. Tatar-Bunar a reprezentat „pragul critic” al provocărilor regimului sovietic la adresa României și preludiul înființării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria). Presiunile și manevrele au început încă din decembrie 1917, prin arestarea ministrului României la Petersburg, au continuat cu ruperea relațiilor diplomatice în ianuarie 1918 și confiscarea tezaurului românesc depus la Kremlin, cu contestarea actului Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918 și a Tratatului de la Paris din octombrie 1920, care confirma, pe plan internațional, acest act de voință a poporului român. Conducerea sovietică a contestat toate tratatele de pace încheiate la sfârșitul Primului Război Mondial, V.I. Lenin declarând în 1920: „Când Rusia Sovietică se va întări, praf și pulbere se va alege de tratatele de la Versailles”.
Statele aflate la granița europeană a Uniunii Sovietice, inclusiv România, au fost supuse unor permanente agresiuni, care au îmbrăcat forme variate: propagandă ostilă – acestea fiind învinovățite că au anexat teritorii străine; trimiterea de agenți – care să le destabilizeze din interior; impunerea lozincii „drepturilor popoarelor la autodeterminare până la despărțirea de statul existent” – propagată de partidele comuniste din aceste state (inclusiv de P.C.R.); provocarea unor incidente de graniță – pentru a crea o stare de tensiune și a pregăti momentul intervenției armate etc.
La 4 februarie 1924, un grup de comuniști emigrați în U.R.S.S. din România (mai ales din Basarabia), în frunte cu Ion Dic-Dicescu și Gr. Cotovschi, a întocmit un memoriu cu privire la necesitatea creării Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în stânga Nistrului, care să constituie baza pentru „ruperea Basarabiei de la România”. Se aprecia că unirea teritoriilor „de pe ambele părți ale Nistrului ar servi drept breșă strategică a U.R.S.S. față de Balcani (prin Dobrogea) și față de Europa Centrală (prin Bucovina și Galiția) pe care U.R.S.S. le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare și politice”.
Memoriul a fost transmis C.C. al Partidului Comunist (bolșevic) spre examinare. La 29 iulie 1924, Biroul Politic al P.C. (b) a adoptat hotărârea cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în cadrul R.S.S. Ucrainene. Pentru atingerea acestui obiectiv, în aceeași lună, Cominternul a adoptat un plan vizând declanșarea unei acțiuni armate de amploare împotriva României, mizând pe antrenarea populației din Basarabia la această rebeliune.
Conducerea de la Kremlin și anexa ei – Comitetul Executiv al Internaționalei a III-a Comuniste (Comintern) – urmăreau să creeze o diversiune prin care să arate opiniei publice internaționale că basarabenii nu acceptau să facă parte din România și luptau pentru crearea unui stat propriu, care să facă parte din Uniunea Sovietică.
Ca urmare, la mijlocul lunii septembrie 1924, mai multe grupări înarmate au trecut Nistrul, ocupând localitatea Tatar-Bunar. După ce au omorât primarul și mai mulți oficiali, au desfășurat steagul roșu (bolșevic) și au proclamat, în ziua de 15 septembrie, Republica Sovietică Moldovenească. La 17 septembrie, armata română a intervenit în forță, lichidând această răzmeriță, iar făptuitorii prinși au fost trimiși în fața instanțelor de judecată. Dintre cei 85 condamnați, nici unul nu era român.
Imediat după aceste evenimente, sovieticii au desfășurat o extraordinară campanie mediatică împotriva României pe plan internațional, reușind să atragă de partea lor personalități marcante ale culturii europene. Între aceștia, Romain Rolland, George Bernard Shaw, Louis Aragon, Thomas Mann. Asemenea personalități condamnau România pentru intervenția armată, dar și pentru faptul că nu ar respecta drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor săi. Cel mai activ s-a dovedit a fi scriitorul francez Henri Barbusse, care a asistat la procesul desfășurat la Chișinău și a publicat în 1926 cartea Călăii, un virulent atac împotriva României.
La numai o lună după Tatar-Bunar, în ziua de 12 octombrie 1924, Comitetul Executiv Central din Ucraina a adoptat hotărârea cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Moldovenești. Se preciza că granița de vest și sud-vest a acestei republici era granița de stat U.R.S.S. Nu se formula explicit, dar era limpede că, de vreme ce Kremlinul nu recunoștea unirea Basarabiei cu România, aceasta era pe râul Prut. De altfel, propaganda sovietică a desfășurat, în toată perioada care a urmat, o amplă campanie mediatică pentru „eliberarea” Moldovei dintre Nistru și Prut (unele documente includeau Moldova până la Carpați) și „întregirea” R.A.S.S. Moldovenești, reușind să obțină sprijinul unei părți a opiniei publice internaționale. În acest timp, reacția oficialilor români a fost palidă, sau a lipsit cu desăvârșire. Aceștia apreciau că, de vreme ce Sfatul Țării a decis unirea Basarabiei cu România, iar prin tratatul de la Paris s-a confirmat pe plan internațional acest act, nu era necesară o propagandă susținută pentru afirmarea dreptății sale istorice.
În septembrie 2017 s-au împlinit 93 de ani de la acele evenimente. Istoria a demonstrat că Tatar-Bunar a constituit o repetiție pentru ceea ce avea să urmeze peste 16 ani – notele ultimative sovietice din iunie 1940, urmate de ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei de către U.R.S.S. Diversiunile și-au avut și își au rolul lor, indiferent în ce parte a țării ar avea loc. Din păcate, politicienii români, de ieri și de astăzi, nu le tratează cu atenția cuvenită. Tatar-Bunar este o „carte de învățătură” pentru cei care doresc să descifreze evoluția relațiilor internaționale, precum și rolul propagandei externe în promovarea (sau neglijarea) intereselor naționale.
*
Nota redacției: prin înființarea la 12 octombrie 1924 a Republicii Autonome Sovietice Moldovenești, actuala Transnistrie, noi avem azi motive să revendicăm Transistria ca teritoriu moldovenesc, recte românesc! Au recunoscut și URSS că este teritoriu moldovenesc…

Planul P. O soluție sau umorul negru la români în 2017

Planul P
Să zicem că ești un cetățean în vârstă și nu mai poți să te îngrijești singur, iar guvernul zice că nu mai există nici un loc disponibil la azil pentru tine. Deci, ce te faci? Optezi pentru „Planul P de Îngrijire Medicală”.
Acest plan oferă fiecărei persoane peste 75 de ani un pistol (Planul P) și un cartuș. Primești autorizație să împuști un politician inutil. Acest lucru înseamnă că, pentru tot restul vieții, vei merge la o închisoare, unde vei primi trei mese pe zi, o locuință, încălzire centrală și aer condiționat, televiziune prin cablu, bibliotecă și toată îngrijirea medicală de care ai nevoie.
Ai nevoie de o nouă dantură? Nici o problemă.
Ochelari noi? S-a rezolvat.
Îți trebuie o proteză auditivă, proteză de șold, de genunchi, transplant de rinichi, de plămâni, de inimă, sau operație de schimbare de sex? Totul este decontat.
Ca bonus suplimentar, copiii pot veni să te viziteze cel puțin la fel de des ca în prezent!
Și cine plătește toate acestea? Același guvern, care tocmai ți-a spus că nu-și permite să te trimită într-un azil de bătrâni.
Și în același timp ai scăpat țara de un politician inutil.
În plus, întrucât ești un deținut, nu vei mai plăti impozite! Nu-i așa că avem o țară mișto?
Întrucât ți-am rezolvat problema planificării vieții de persoană în vârstă, distrează-te restul săptămânii.
.
Nota redacției: Nu este clar cine dă autorizația și cartușul! Nu se poate și fără autorizație?

Interviu cu Radu Moraru, despre situația de la Nașul TV

ActiveNews <redactie@activenews.ro>

Interviu Radu Moraru, despre situația de la Nașul TV: Le-am spus tuturor Românilor, cetățeni sau patroni, să fie cu ochii în patru pe proprietățile lor! Fiindcă Statul Român este impotent, laș sau trădător în fața Statului Mafiot !
Facebook
Twitter
g+
Email
De ActiveNews / ActiveNews <redactie@activenews.ro>
Știri, Mass-Media / Publicat: Luni, 23 octombrie 2017, 11:15 / Actualizat: Luni, 23 octombrie 2017, 11:28 / 2 comentarii
Interviu Radu Moraru, despre situația de la Nașul TV: Le-am spus tuturor Românilor, cetățeni sau patroni, să fie cu ochii în patru pe proprietățile lor! Fiindcă Statul Român este impotent, laș sau trădător în fața Statului Mafiot !
Articole relaționate

Televiziunea lui Radu Moraru are conturile blocate de ANAF: Guvernul Ponta a ordonat lichidarea Naşul TV Televiziunea lui Radu Moraru are conturile blocate de ANAF: Guvernul Ponta a ordonat lichidarea Naşul TV
Un ziarist Hotnews s-a bătut cu un cameraman Naşul TV. Turcescu i-a despărţit Un ziarist Hotnews s-a bătut cu un cameraman Naşul TV. Turcescu i-a despărţit

Au trecut 11 zile de când postul național de televiziune "Nașul TV" nu mai difuzează decât emisiuni în reluare, și nici acelea integrale, cenzurate după bunul plac al persoanelor ce au ocupat MANU MILITARI redacția televiziunii și spațiile adiacente, situate în Casa Presei (libere). ActiveNews a consemnat încă din data de 13 octombrie părerea unui militar expert în acțiunile de anti-terorism și contra-terorism după preluarea cu forța al unui post național de televiziune, acțiune extrem de violentă ce nu găsea în ochii dumnealui justificare legală.

În dimineața zilei de 12 octombrie, redactorii postului de televiziune nu au mai putut intra în sediul televiziunii, fiind ținuți pe la uși de către angajații firmei de pază numită COSEPA, firmă angajată și plătită de către Radu MORARU, acționar majoritar și fondator al postului de televiziune. Această firmă a devenit trist celebră odată cu protejarea mai „în forță" a Președintelui Camerei Deputaților Liviu DRAGNEA, atunci când acesta părăsea sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție după audierea dumnealui în calitate de inculpat într-un dosar penal foarte puțin glorios, ceva salarii plătite abuziv din fondurile publice unor persoane care nu au dat câțiva ani pe la serviciu, punându-și în schimb talentul în slujba PSD-ului.

Angajații COSEPA (pentru unii mumă, pentru alții ciumă), fiind plătiți să păzească platourile televiziunii în absența personalului, au schimbat încuietorile ușilor, s-au baricadat înăuntru și au ținut pe la uși atât redactorii cât și fondatorul „Nașul TV”, Radu MORARU. Au mai ținut la uși și echipajele de Poliție, solicitate de către "Naș" prin 112. Poliția a plecat cum a venit, lăsând toată aparatura unui post de televiziune ce emite la nivel național pe mâna unor persoane care nu au nici o răspundere legală, fiind în cel mai bun caz asociați minoritari la „Nașul TV”. Radu MORARU care poartă responsabilitatea legală a emisiei și al conținutului emisiunilor fiind lăsat să zgârie ușa propriilor studiouri din data de 12 octombrie.

Deoarece simpla posibilitate a unei situații atât de absurde crează un sentiment de acută insecuritate oricărui om, l-am contactat pe Radu MORARU pentru a încerca să aflăm cum percepe un om de presă această situație atunci când este direct implicat, ce s-a întâmplat de atunci și cât de protejat se simte, făcând parte din "a patra putere în Stat", presa.

ActiveNews: De peste 11 zile nu mai puteți folosi sediul televiziunii "Nașul TV", accesul fiindu-vă interzis de firma de pază pe care o plăteați tocmai pentru a vă proteja de infractori. Ați chemat Poliția imediat ce ați constatat acest lucru, cum a reacționat ?

Radu MORARU : Firma de pază s-a răsucit și s-a dat cu teroriștii. Poliția s-a dovedit total impotentă. S-a făcut că lucrează ! Dacă își făcea datoria, firma de pază era scoasă din joc în 5 minute. Voi dezvălui curând că Poliția a fost pe mână cu teroriștii.

În cât timp ați reușit să ajungeți în fața unui judecător? Care a fost rezultatul ?

Încă nu ne-a chemat nici un Judecător. Totul trenează! De parcă s-a furat un covrig și nu Televiziunea Liberă, cu milioane de fani !

La ce instituții ați depus plângere penală? Au adoptat vreo măsură de urgență pentru a restabili situația anterioară infracțiunii ?

Am depus plângeri penale la Poliție, încă de acum 4 luni, la DNA și DIICOT ! Am depus și Ordonanțe Președințiale ! Una dintre ele a primit termen în Noiembrie !!! Cealaltă nu are termen !!! Și mai avem două Ordonanțe în lucru !

În orice republică bananieră care se respectă, când vine pofta unor mici „Napoleoni" locali să preia puterea, ocupă un post de televiziune, se baricadează acolo și încep "loviluția". Motiv pentru care, în țările mai civilizate (sau mai prudente), un post de televiziune (oricât de mic, chiar și local) beneficiază de o protecție sporită din partea autorităților. Pe dumneavoastră cine v-a protejat ?

NAȘUL TV nu este protejat de nimeni din Statul Român! Dar suntem săpați de Statul Mafiot de vreo câțiva ani ! Uneori mă și întreb dacă nu cumva STATUL ROMÂN = STATUL MAFIOT ?

Ce veți face dacă se apucă ocupanții studioului "Nașul TV" să cheme lumea la tot felul de acțiuni trăznite ?

Eu nu mai răspund de ce se întâmplă la NAȘUL TV din data de 12 Octombrie 2017 ! Deși eu plătesc taxele la ANAF ! Pe 16 Octombrie 2017 am plătit 230 de milioane de lei la ANAF ! Altfel se închidea Televiziunea Liberă ! Care, culmea, NU MAI ESTE LIBERĂ ! E a Teroriștilor !

Mi-ați spus la telefon că sunteți răgușit fiindcă de peste 10 zile sunteți nevoit să vorbiți încontinuu. Începeți să vedeți luminița din capătul tunelului sau vă simțiți ca în „Aliens”, în spațiu poți striga cât vrei, oricum nu te aude nimeni ?

Eu sunt un optimist incurabil. Voi câștiga din nou! Și îi voi face pe Teroriști să plătească la maxim! Chiar dacă Statul Mafiot și Statul Roman ar fi împotriva mea și a colegilor și acționarilor majoritari !

Se spune îndeobște că presa este a patra putere în Stat. Dacă tocmind o firmă de pază poți pune lacătul pe ușă unei televiziuni naționale, nu poate oricine să se trezească zgâriind la propria ușă sub privirea înțelegătoare a Poliției ?

Presa este varză de mulți ani. Televiziunea Liberă, NAȘUL TV, era un fel de luminiță de la capătul întunericului ! De aceea Teroriștii au stins Lumina! Dar VOM REVENI ! Cu sau fără Poliția Română care s-a făcut de râs !

Ce ne îndemnați pe noi cetățenii, investitorii să facem pentru a preîntâmpina astfel de situații ? Să ne încuiem în case, în sediile firmelor ?

Le-am spus tuturor Românilor, cetățeni sau patroni, să fie cu ochii în patru pe proprietățile lor! Fiindcă Statul Român este impotent, laș sau trădător în fața Statului Mafiot !

Ați mai recomanda cuiva să dea bani buni unei firme de pază după ce ați pățit ?

Radu MORARU : Nicio firmă de pază nu mai este de încredere după ce firma noastră de pază, COSEPA, ne-a vândut pe loc Teroriștilor ! Printr-o șmecherie ieftină, de borfași de cartier !


După acest interviu, concluziile sunt sumbre. Guvernanții noștri țin morțiș să schimbe pe repede-înainte Legile Justiției, dar nu sunt deloc preocupați de rezolvarea urgentă a unor situații ce nu suferă amânare, precum cazul expus mai sus. „Organele" Statului asistă cu nepăsare la abuzul unui ziarist împiedicat să-și desfășoare activitatea, ale cărui localuri (pentru care tot el plătește) sunt ocupate fără altă justificare decât legea FORȚEI. Fluturând o vagă hotărâre de instanță (care poate fi atacată cu apel) și care nu are nici o relevanță asupra folosirii sediului, proprietății emisiunilor, dreptului de a-și desfășura activitatea, angajații unei firme de pază interzic unui număr mare de jurnaliști să-și desfășoare emisiunile, să onoreze contractele de publicitate.

Cu toate că în Noul Cod de Procedură Civilă termenele pentru cauzele urgente sunt de ordinul ORELOR, cel mult de la o zi la alta (nicidecum din octombrie în noiembrie), cu toate că Parchetul are posibilitatea de a adopta prin ordonanță urgentă orice măsură pentru limitarea prejudiciului ce decurge dintr-o infracțiune, aceste drepturi rămân teoretice și iluzorii. Da, există, sunt prevăzute, dar pentru a obține respectarea lor, precum putem constata, calitatea de ziarist nu-l ajută nicidecum pe un om în casa sediul firmei căruia s-au instalat persoane străine ce-i interzic apoi accesul, sub privirea impasibilă a autorităților.

Suntem cu toții zilnic brutalizați de către un șmecher sau altul care are "relații" fix la polițistul, procurorul care ar trebui să ne protejeze de abuzuri. Știind că un simplu telefon este suficient pentru a îngropa o plângere penală sub un teanc prăfuit de dosare, ÎȘI PERMIT.

Nu înțeleg însă de ce le permitem noi, colegii de breaslă, în loc de a scrie zilnic despre colegii ce nu pot intra în propriile studiouri să-și facă meseria, cu pumnii strânși, tăcem din gură. În loc de a face cu rândul zi și noapte pentru a lua interviuri (filmând ușa închisă) celor ce ocupă studiourile unui coleg, găsim alte preocupări. Pesemne avem impresia că NOUĂ nu ni se poate întâmpla așa ceva.

Sunt desigur multe subiecte "fierbinți", dar împiedicarea unui ziarist de a-și face treaba ar trebui să fie pentru noi un grav semnal de alarmă. Să ne gândim totuși că oricare redacție ar putea fi mâine ocupată pe aceeași rețetă.

Ne place ?