Treceți la conținutul principal

Preluarea de către România a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance) in 2016

Ministerul Afacerilor Externe informează că la data de 4 decembrie 2014 România a fost desemnată să preia în 2016 Președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA). Decizia a fost luată prin consens de către cele 31 de state membre ale IHRA în cadrul reuniunii plenare, găzduită în Manchester de Președinția britanică a Organizației.
Decizia cu privire la preluarea preşedinţiei IHRA de către România are loc la 10 ani de la acceptarea ca membru cu drepturi depline a ţării noastre în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research/ITF (16 decembrie 2004), predecesorul IHRA, precum şi de la publicarea Raportului Final elaborat de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România (noiembrie 2004).
Acceptarea României pentru preluarea Președinției Organizației este expresia recunoașterii eforturilor autorităţilor române de a prezerva memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale şi administrative dezvoltate la nivel național şi local, inclusiv prin colaborarea cu societatea civila şi organizațiile evreieşti. De asemenea, este o recunoaștere a voinței ţării noastre de a combate mai intens şi mai eficient fenomenele de antisemitism, de negare a Holocaustului, xenofobe si extremiste de orice fel.
Ministerul Afacerilor Externe va continua să sprijine orice activitate sau iniţiativă menite să promoveze convieţuirea într-un climat de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi participarea României, ca stat democratic, la acţiunea comună de combatere a antisemitismului şi manifestărilor de intoleranţă.

Informaţii suplimentare:
Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust and Remembrance Alliance/IHRA), fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research) este o organizaţie inter-guvernamentală, creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson.
Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora.
În prezent, organizaţia numără 31 de state membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia.
România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al ITF la data de 16 decembrie 2004, în reuniunea plenară a organizaţiei ce s-a desfăşurat la Trieste, în timpul preşedinţiei italiene.
Anterior, în octombrie 2003, a fost lansată Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România. Componenţa Comisiei a inclus cercetători din România, SUA, Israel şi Germania. Profesorul Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru Pace, a fost desemnat preşedintele Comisiei.
În noiembrie 2004 a fost prezentat la Bucureşti Raportul Final elaborat de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, ale cărui recomandări s-au concretizat în principal prin înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi prin completarea manualelor şcolare de istorie conform concluziilor Raportului Final, pentru a aborda şi problematica Holocaustului. Au fost introduse, totodată, cursuri opţionale de studiere a istoriei Holocaustului şi a fost publicat un manual privind istoria Holocaustului din România. Institutul „Elie Wiesel” are drept obiective culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Holocaustul din România, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, rezolvarea unor probleme specifice, precum şi activităţi educaţionale privind Holocaustul.


Lavinia OCHEA
First Secretary (Political Section)
Embassy of Romania to the State of Israel

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE