Treceți la conținutul principal

Ion Varlam. Discursul de la Timisoara al Presedintelui Claus Iohannis

Discursul de la Timisoara al Presedintelui Claus Johannis
« Nu existà spaţiu de coexistenţã pentru  exercitiul arbitrar al puterii şi supremaţia legii.» Ion Varlam

  
Dac'am spune cà acest discurs este remarcabil am fi total lipsiti de simtul modestiei. Pentru cà nu face decât sà reia ceea ce noi spunem si scriem de peste douàzeci de ani, dupà cum bine stiu cei care ne-au umàrit luàrile de pozitie. Nu ne-am întâlnit niciodatà si nu credem cà a avut cunostiintà de textele politice pe care le-am publicat. Nici cunostiinte comune nu cred sà avem, care sà-l fi putut influenta pornind de la ideile noastre. Presupunem deci cà Johannis a ajuns prin mijloace proprii la analize, interpretàri si concluzii care se suprapun, în mare, cu ale noastre. Acest lucru nu poate decât sà ne bucure, deoarece constituie o validare a îndreptàtirii vederilor si a rationamentelor noastre de càtre o judecatà independentà. Dar este dureros sà constati câtà vreme le trebuie altora sà descopere fenomene sau sà vadà fapte pe care tu le identifici imediat. Pentru cà decalajul dintre perceptia ta si întelegererea lor are ca efect întârzierea capacitàtii de a actiona la timp asupra celor ce se petrec. Rezultatul este cà nu mai poti schimba situatiile impuse prin faptul împlinit pe care trecerea timpului si obisnuinta le transformà în realitàti acceptate dacà nu neapàrat ireversibile.
Singurul punct esential asupra càruia suntem în total dezacord cu noul poresedinte este pozitia fatà de trecutul comunist pe care D-nia sa declarà trebuie sà-l asumàm. Asumarea acestuia de càtre toti românii este aberantà si, ca atare, absolut inadmisibilà. România comunistilor nu a fost România autenticà, România noastrà, cea contruità prin sângele vàrsat vreme de veacuri pentru realizarea aspiratiilor înfàptuite prin Marea Unire din 1918. A fost o falsà Românie a celor care înfàptuiau la fata locului proiectul politic al altui stat. Un stat ràmas în faza expansiunii coloniale, pentru care cucerirea si anexarea de noi teritorii si obliterarea identitàtii nationale a populatiilor subjugate constituie si astàzi obiective prioritare ale politicii sale externe, dupà cum bine ne-o dovedesc cele petrecute recent în Transnistria şi în Georgia precum si ceea ce are loc acum în Ucraina.
Trecutul comunist este un trecut stràin de noi si cei care au contribuit la faptele din care a fost alcàtuit acest fals istoric sunt înainte de toate vinovati de înnaltà tràdare deoarece încà înainte de a fi pusi la putere de càtre Stalin cunosteau destinul pe care ni-l hàràzea Kominternul a càrui filialà localà era PCR. Trecutul României care s’a încheiat odatà cu pràbusirea sistemului politic care a fost expresia politicà a crimei organizate nu le apartine românilor, care au fost prizonierii lui si nu pot prin urmare în niciun chip sà-l asume.  
Am sustinut si vom sustine constant cà Procesul de la Nueremberg si denazificarea sunt paradigmele obligatorii ale procesului comunismului si ale restauràrii democratiei în tara noastrà. Ca si ale refacerii tesutului social presupus de existenta realà a unei societàtii civile. Dar similitudinile si exemplaritatea se opresc si înceteazà cu precizie când se pune problema responsabilitàtilor. Într'adevàr, dacà germanii - cetàtenii statutului care era probabil cel mai democratic din Europa pe vremea aceea - pot fi tinuti ca direct responsabili de aducerea la putere a lui Hitler si indirect responsabili de fàràdelegile puterii national-socialiste, românii nu pot în niciun fel purta ràspunderea instauràrii unui regim de naturà criminalà impus de o putere stràinà si a nelegiurilor acestuia deopotrivà.
De aceea, pentru noi, conditiile sine qua non ale restauràrii democratiei în România sunt: închiderea complectà a parantezei comuniste, si eliminarea ei definitivà din viata statului si a societàtii românesti. Astfel statul îsi va redobândi legitimitatea prin reluarea firului existentei sale istorice din punctul în care a fost întrerupt de ocupatia sovieticà, care a lipsit natiunea românà de liberul exercitiu al prerogativelor sale suverane.  
Propunerea D-lui Johannis de a asuma trecutul merge în sensul mult trâmbitatului "compromis istoric" al lui Ion Iliescu, de fapt un proiect lansat de Kremlin în 1972, cu prilejul reuniunii de la Bruxelles a partidelor comuniste din Occident. Simtind iminenta pràbusirii sistemului sovietic, Kremlinul pregàtea deja mijloacele de a feri reponsabilii puterii comuniste de soarta pe care o cunoscuse conducerea statului hitlerist. Compromisul istoric, ca şi « tranziţia » închipuità de Iliescu, este un oximoron destinat ignorantilor care nu înţeleg inexistenta definitorie a unui spatiu comun pentru entitàti antinomice, cum sunt democraţia şi totalitarismul : existenţa fiecãruia din aceste sisteme depinde de suprimarea celuilalt. Nu existà spaţiu de coexistenţã pentru  exercitiul arbitrar al puterii şi supremaţia legii.    
Ion Varlam
Bucureşti 21.12.2014.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE