Treceți la conținutul principal

Ne-a parasit Nicolae Florescu, directorul revistei Jurnalul literar

Despartire de un prieten

Ne-a parasit Nicolae Florescu si suntem profund indurerati, alaturi de sotia si de familia,

carora tinem sa le exprimam nu numai emotia, dar si intreaga noastra recunostinta pentru

activitatea admirabila desfasurata in animarea Jurnalului Literar.

Gratie lui, exilul romanesc a devenit prezent in Romania de astazi, domnia sa jucand un

rol esential in aceasta evolutie. A facut-o neostenit, cu rabdare, cu eruditie, cu simtamintul

dreptatii. Gratie lui, lupta pentru libertate dusa in conditii atit de dificile de femeile si barbatii

care aleg exilul pentru a spune adevarul, cum a scris Nietzsche, este cunoscuta astazi in

Romania ca parte integranta a patrimoniului cultural si istoric al Tarii.

A acordat o atentie deosebita Bibliotecii Romane si Institutului Roman de la Freiburg,

adevarate sanctuare ale patrimoniului cultural roman, fondate de exilati pentru conservarea

memoriei. Venea la adunarile generale, anima sesiunile stiintifice, facea referate pe care

le difuza in Jurnalul Literar. Sprijinea independenta institutiei si pe toti cei care isi pastrau

libertatea de actiune si gandire si care nu se supuneau detinatorilor puterii.

De asemenea, a sprijinit asociatia « La Maison Roumaine » din Paris, considrand ca ea apara

valorile in care credea : cinstea, dreptatea, refuzul compromisurilor si ca se afla in slujba

valorificarii bogatului patrimoniu cultural national.


Atent la a reda o imagine a Romaniei cit se poate mai buna, tinind cont de partile luminoase

si de cele intunecate ale ei, Nicolae Florescu, prin daruirea sa, si-a servit Tara. A afirmat fara

echivoc adevarul despre realitatile din Tara sa, regretand ca imaginea Romaniei, asa cum

apare adeseori vehiculata, nu este decit o caricatura proasta.

Opera sa va ramane : ea va fi cea mai buna marturie despreomul Nicolae Florescu: doritor sa

stie, caracter drept si neobosit lucrator in folosul a ceea ce Tara sa a avut si are mai bun !

Odihneasca in pace !

Vlad Constantinesco

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE