Treceți la conținutul principal

Românii timoceni

preuzeto sa Foruma Vlasi Srbije

Copyright 2012 © ARIADNAE FILUM, info@zajednicavlahasrbije.com

Condiții de utilizare| Politica de confidențialitate



HomeDespre noiActivitatiiLiteraturaOrganizaţileFoto & VideoForumContact








Despre noi

Sub denumire de Vlahi astăzi se subînţelege populaţia romanofonă care locuieşte spaţiul Serbiei de nord-est, marginit de râurile Timocul, Dunărea şi Moraua. În sensul geografic, vlahii sunt legaţi de matca sa- Republica România. geograful sârb M. Smileanici a motivat faptul că vlahii au locuit aceste meleaguri prin "rolul etnografic al sistemului muntos carpatic în Peninsula Balcanică", acesta manifestându-se, dipă parerea sa, prin "transpunerea elementului românesc pe partea cealaltă a Dunării".


În limba maternă a acestui popor, termenul "VALAH" nu înseamnă nimic. EI înşişi se autodenumesc „Rumâńi“, şi limba pe care o vorbesc numesc „Ľimba rumâńeascâ“. Este bine cunoscut că termenul „Rumân“ purcede de la „Romanus“ şi reprezintă o dovadă despre originea romanică a vlahilor.


Sursele istorice ne arată că pe aceste meleaguri în trecut au trăit multe triburi, precum: Dardanii, Meyii, Beşii, Sarzii, Pichenezii, Timahii, Daco-Geţii, şi mulţi ceilalţi. Nu se ştie precis care dintre aceste au apărţinut Tracilor, care Ilirilor şi care Celţilor.

După încoronarea lui împăratul Tiberius, în jurul anului 14. d. H, aceste triburi au intrat în componenţă a provinciei nouformate romane Moesia Superior, care a fost situată aproximativ pe întreg spaţiu al actualei Republicii Serbia. Procesul romanizării a distrus diferenţă între triburi, completamente. Purtători ai romanizării au foficianţi, şi meşteşugari, de origine din celelalte provincii romane. Vlahii sunt, de fapt, descedenţii ai triburilor domestice romanizate care, înainte de cuceriri romane, au trăit în Peninsula Balcanică.

Pe lângă triburile menţionate, o mare parte din etnogeneza sa provine de la Slavii, cu care populaţia romanică a avut primele contacte încă pe limesul Dunării, şi care locuiesc aceasta zona la sfârşitul secolului VI şi la începutul secolului VII

O parte din savanţi susţine teoria că românii s-u format ca popor chiar pe teritoriul locuit astăzi de românii din Serbia de est. Populaţia romanică a format un zid, care s-a suprăpus printre sârbii şi bulgaroo, şi de aceea sârbii au limba diferită de cea bulgară, iar între sârbii şi croaţii nu există asemenea diferenţe. Tot după această teorie, o parte din această populaţie a plecat mai târziu spre nord, unde i au romanizat pe slavii pe care i au găsit în Dacia lui Decebal de vreodată, iar partea cealaltă a plecat spre sud, unde şi astăzi trăiesc aromânii, foarte apropiaţi de românii.

Primele menţiuni în care găsim termenul vlah se găsesc în sursele bizantine din secolul XI. Katakalonul bizantin Kekaumenos, în opera sa "Strateghikon", vorbeşte despre o legătura incontestabilă a romanilor cu descedenţii săi, vlahii, care şi în decursul secolului XI se află pe malurile râurilor Sava şi Dunăre. Prezenţa vlahilor în statul medieval sârb (Branicevo) şi cel bulgar (Valea Timocului) este confirmată în primul rând în hrisovulele domnitorilor sârbi şi bulgari, iar mai târziu şi prin deftele de recesământ turceşti.

Pe bază oiconomiei, care este preponderent cu denumirile slave, putem deduce că vlahii care au trăit în evlul mediu pe aceste meleaguri, au fost în mare parte slavizaţi. Printre celelalte surse care pot confirma această teorie, se găsesc şi cele turceşti, care, vorbind despre vlahii din Branicevo în secolul XVI, spun că ei denumesc Naşterea lui Hristos Bojici, în loc de Crăciun.

este interesant că vlahii din spaţiul Serbiei actuale de nord-est sursele medievale găsesc şi în Bosnia, după cum putem vede din raportul lui Benedict Curipeşici, din primă jumătate a secolului XVI. Acest fapt nu surprinde, având în vedere că această populaţie era nomadă, ocupându-se în primul rând de oierit.



Copyright 2012 © ARIADNAE FILUM, info@zajednicavlahasrbije.com


Condiții de utilizare| Politica de confidențialitate



Cauta

HomeDespre noiActivitatiiLiteraturaOrganizaţileFoto & VideoForumContact












Copyright 2011 © ARIADNAE FILUM, sva prava zadržana. info@zajednicavlahasrbije.com


Uslovi upotrebe | Zaštita privatnosti


Vlasi u istorijskim izvorima i literaturi
Arion V.; Pârvan V.; Vâlsan G.; Papahagi Pericle; Bogdan-Duică G. România si popoarele balcanice, Tipografia Românească, Bucureşti, 1913. © Daco Romanica
Băluţoiu, Valentin. O Istorie pentru Românii de la sud de Dunăre, Ediţie bilingvă în limbile română şi bulgară, Editura Alma, Craiova, 2009.

Băluţoiu, Valentin. O Istorie pentru Românii de la sud de Dunăre, Ediţie bilingvă în limbile română şi sârbo-croată, Editura Alma, Craiova, 2009.

Berciu-Draghicescu, A.; Petre, M. Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), vol. I, Bucureşti, Editura Universităii din Bucureşti, 2004. © Editura Universităţii din Bucureşti
Berciu-Draghicescu, A.; Petre, M. Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1918-1953), vol. II, Bucureşti, Editura Universităii din Bucureşti, 2006. © Editura Universităţii din Bucureşti

Bodogae, Teodor. Românii din Macedonia, Epir, Tesalia, Albania, Bulgaria, şi Serbia : (Note etnografice şi statistice), Tipografia „Vocea Poporului” Al. Agapie, 1913 © Daco Romanica
Brătianu, Gheorghe I. Die Rümanische Frage 1940, Bukarest : [s.n.](Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională), 1940. © Daco Romanica
Brătianu, Gheorghe I. Origines et formation de l'unité Roumaine, Bucarest : Institut D'Histoire Universelle "N. Iorga", 1943. © Daco Romanica

Brătianu, Gheorghe I. Rumänische Einheit, Bukarest : Institut für Weltgeschichte N. Iorga (Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională), 1944. © Daco Romanica

Bucuţa, Emanoil. Olteni de peste Dunăre, Arhivele Olteniei , 02, nr. 05, ianuarie - februarie 1923, p. 4-8. © Daco Romanica
Bucuţa, Emanoil. Românii dintre Vidin si Timoc : cu un adaus de documente, folklor, glosar, fotografii, hărţi, Tipografia "Cartea Româneasca", Bucureşti, 1923. © Daco Romanica

Bucuţa, Emanoil. Românii din Bulgaria, revista Societatea de mâine, III, Cluj, nr. 33-34, 1926, p. 547-550 © BCU Cluj
Bucuţa, Emanoil., Dunărea românească, Revista Fundaţiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 08, nr. 3, 1 martie 1941, p. 668-685. © Daco Romanica
Bucuţa, Emanoil. Românii din dreapta Dunării, revista Transilvania, LXXII, Sibiu, nr. 4, 1941, p. 268 – 273 © BCU Cluj
Bucuţa, Emanoil. Românii în viaţa Serbiei, Revista Fundaţiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 09, nr. 2, 1 februarie 1942, p. 425-432. © Daco Romanica
Budiş, Monica. Customs of Building in the Romanian Community on the Valley of the Bulgarian Timoc, RESEE, 2003, 41, nr. 1-4, p.329-338. © Daco Romanica 
Caracostea, D. Mioriţa în Timoc, Revista Fundaţiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 08, nr. 4, 1 aprilie 1941, p. 141-144. © Daco Romanica


Cihac, Alexandru. Dictionnaire d'étymologie daco-romane: éléments latins comparés avec les autres langues romanes, L. St-Goar, 1870 © Google
Constante, C.; Golopenţia, A. Românii din Timoc: vol. I, Românii dintre Dunăre, Timoc şi Morava, Tip. "Bucovina," I.E. Torouţiu, Bucureşti, 1943.
Constante, C.; Golopenţia, A. Românii din Timoc: vol. II, Românii dintre Vidin şi Timoc, Imprimeria Institutului Statistic, Bucureşti, 1944.
Constante, C.; Golopenţia, A. Românii din Timoc: vol. III, Românii dintre Dunăre, Timoc şi Morava, Texte. Imprimeria Institutului Statistic, Bucureşti, 1944.
Constantinescu, Nicolae A. L’Impératif Danubien : (Conférence), Revue historique du Sud-Est Européen, No. 7-9, Bucarest 1938. © Daco Romanica
Constantinescu, Nicolae A. Expansiunea românilor : Continuitatea în Dacia şi factorii expansiunii în Sud-Estul European : Conferinţă, Bucureşti : [s.n.], 1941. © Daco Romanica

Constantinescu, Nicolae A. Chestiunea Timoceană, Bucureşti : “Bucovina" I. E. Torouţiu” 1941. © Daco Romanica
Constantinescu, Nicolae A. Originea şi expansiunea românilor : Privire istorică, Bucureşti : Casa Şcoalelor, 1943. © Daco Romanica
Cvijić, Jovan. La Péninsule Balkanique : Géographie humaine, Paris : Librairie Armand Colin, 1918. © Daco Romanica
Densusianu, Ovid. Graiul nostru: Texte din toate părţile locuite de români, Vol. I-II, Socec & Co., 1906 © Google
Dimitrijevic-Rufu, Dejan. Rites de passage, identité ethnique, identité nationale. Le cas d'une communauté roumaine de Serbie, terrain n°22 mars 1994

Dimitrijevic-Rufu, Dejan. Naissances des enfants en mauvais présages; croyances et réponses sociales, RESEE, 1996, 34, nr. 1-2, p.71-78. © Daco Romanica
Dimitrijevic-Rufu, Dejan. Le rituel de la slava et l'imaginaire communautaire de l'unité. Les Roumains de Homolje et les Serbes en France, Revue européenne de migrations internationales. Vol. 16 N°2. Fêtes et rituels dans la migration. 2000, pp. 91-117. © Persée 
Dragić, Dragomir. Forum za kulturu Vlaha. Vlasi ili Rumuni iz istočne Srbije i "vlaško pitanje" - pitanja i odgovori; Helsinški odbor za ljudska prava u Srbiji, Bor, 2000/2001/2002 © Helsinški odbor za ljudska prava u Srbiji
Dragomir, Silviu. Vlahii din Serbia în sec. XII-XV, Anuarul Institutului de Istorie Naţională, volumul 01, 1921-1922, p. 279-299. © Daco Romanica

Dragomir, Silviu. Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în Evul Mediu, Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Romîne (Întrepr. poligrafică nr. 2.) 1959. © Daco Romanica
Drăghicescu, Dimitrie. Les Roumains de Serbie, s.n, 1919. © Gallica, bibliothèque numérique
Durlić, Paun Es. Sacred Language of the Vlach Bread : illustrated book and dictionary in 40 pictures [translated by Marija Čikeš] Belgrade : Balkankult Foundation, 2011.

Fischer, Emil. Die Herkunft der Rumänen; eine historisch-linguistisch-ethnographische Studie, von Dr. Emil Fischer., Handels-Druckerei, 1904. © Google
Florescu, Florea. Românii din dreapta Dunării, Sociologie românească, Anul II, Nr. 5-6, 1937, p. 230-234. © Daco Romanica

Florescu, Florea. Cusuiul din Vale: O colonie de Români timoceni din Cadrilater, Sociologie românească, Anul III, Nr. 4-6, 1938, p. 170-180. © Daco Romanica

Gacović, Slavoljub. Vampir u verovanjima sela Halova, Razvitak. - God. XXV, br. 1, Zaječar, 1985, str. 78-82.
Gacović, Slavoljub. Mitski tragovi u baštini sela Halova, Razvitak, mart – april 1985. God. XXV, br. 2, str. 74-80.

Gacović, Slavoljub. Prilog toponomastičkoj etimologiji na tlu Timočke Krajine, Razvitak, God. XXV, br. 3, Zaječar, 1985, str. 97-100.
Gacović, Slavoljub. Motivi grčkih, rimskih i legendi sa istoka u folklorom nasleđu sela Halova, Razvitak, novembar - decembar 1985. God. XXV, br. 6, str. 86-92.
Gacović, Slavoljub. O bajanju i vračanju u Vlaha istočne Srbije, Razvitak, maj - jun 1986. God. XXVI, br. 3, str. 88-99.

Gacović, Slavoljub. Etimologija neslovenskih osnova u ojkonimiji Vidinskog sandžaka XV i XVI veka, Zaječar : Matična biblioteka "Svetozar Marković", 1993.
Gacović, Slavoljub. Priča Gospodnja, Za zdravlje - iz istorije narodne medicine i zdravstvene kulture, V naučni skup Rajačke pivnice 1997, str. 259-270.
Gacović, Slavoljub. Razgraničenje Naisopoliske (Niške) i Akviske (Prahovske) regije s ubikacijom gradova iz VI veka, Zaječar : Matična biblioteka "Svetozar Marković", 1997.

Gacović, Slavoljub. Etimologija slovenskih osnova u ojkonimiji Vidinskog sandžaka XV i XVI veka, Zaječar : Matična biblioteka "Svetozar Marković", 1997.
Gacović, Slavoljub. Prožimanje demona smrti i sudbine Samodive i demona smrtonosne zarazne bolesti Čume, Za zdravlje - iz istorije narodne medicine i zdravstvene kulture, VI naučni skup Rajačke pivnice 1999, str. 287-297.
Gacović, Slavoljub. Putevi istine : polemika o vrednosti jednog naučnog rada, Zaječar : Matična biblioteka "Svetozar Marković", 1999.
Gacović, Slavoljub. Basma "za odvajanje" samrtnika od mrtvih i živih rođaka u Vlaha severoistočne Srbije, Za zdravlje : iz istorije narodne medicine i zdravstvene kulture : VII naučni skup, Rajačke pivnice 2000, str. 239-250.
Gacović, Slavoljub. Petrecǎtura : (pesma za ispraćaj pokojnika) u Vlaha Ungurjana, Zaječar : Matična biblioteka "Svetozar Marković", 2000

Gacović, Slavoljub. Odjeci drevnih mitova u basmama tipa voda ili vino gospodnje u kultu mrtvih kod Vlaha severoistočne Srbije, Etno-kulturološki zbornik za proučavanje kulture istočne Srbije i susednih oblasti, knj. 7 (2001/2002), str. 143-148.
Gacović, Slavoljub. Elementi mita o bogu Dionisu i drugih antičkih mitova u basmama tipa Priča Gospodnja kod Vlaha severoistočne Srbije, Razvitak, God. XLII, br. 207-208, Zaječar, 2002, str. 112-120.

Gacović, Slavoljub. Bajanja u kultu mrtvih kod Vlaha severoistočne Srbije, Beograd : Čigoja štampa, 2002

Gacović, Slavoljub. Stanovništvo timočke zone od srednjobalkanskih plemena u predrimsko doba do dolaska Slovena, Razvitak. God. XLIII, br. 213-214, Zaječar, 2003. str. 84-95

Gacović, Slavoljub. Stanovništvo timočke zone od dolaska Slovena do kraja XVI veka, Razvitak. God. XLIV, br. 215-216, Zaječar, 2004. str. 132-142
Gacović, Slavoljub. Kud se dedoše Rumuni Tihomira Đorđevića: kritički osvrt na knjigu Tihomira R. Đorđevića "Istina u pogledu Rumuna u Srbiji" i na njen pogovor priređivača Radomira D. Rakića "Tihomir R. Đorđević i Vlasi", Bor : Nacionalni savet vlaške nacionalne manjine, 2008.
Gatsovitch, Slavolïub. L'Arbre cosmique dans la culture Valaque du Nord-Est de la Serbie, Ethnoses and cultures on the Balkans : international conference, Bulgaria, Trojan, 23-26.08.2000, Vol. 1. Sofia : Society Dios, 2000, pag. 113-127.

Georgevitch, T. R. The truth concerning the Rumanes in Serbia, Imprimerie "Graphique", 1919. © University of Toronto

Georgevitch, T. R. La vérité sur les Roumains de Serbie, Imprimerie "Graphique", 1919. © Google
Giuglea, George.; Vâlsan, Gheorghe. Dela Românii din Serbia, culegere de literatură populară, cu hartă, fotografii, note, glosar, Tipografia Curţii regale, F. Göbl fii, 1913. © Google

Gĭorgevicĭ, Dr. Tih. R. Romîniĭ din Serbia . 19, 112 ,167. ARHIVA, Organul Societăţiĭ Ştiinţifice şi Literare din Iaşi, Anul XVII, Tipografia "DACIA" Iliescu, Grossu & Comp. 1906. © Daco Romanica

Grofşorean, C.; Ursu, N.; Birou, Virgil; Metea, Octavian.; Botiş, E.; Atanasiu, Gh., La fraţii timocenii, Revista Institutului Social Banat-Crişana, Timişoara, An. IX. Nr. Mai-August 1941, p. 248-266. © Biblioteca Judeţeană Timiş


Hagi-Gogu, Toli. Romanus şi Valachus sau ce este romanus, roman, român, aromân, valah şi vlah, Bucureşti : Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar” 1939. © Daco Romanica


Hrisicu, V. C. Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria, Boabe de grâu : revistă de cultură, 3, nr. 03-04, martie-aprilie 1932, p. 88-96. © Daco Romanica

Iorga, Nicolae. Istoria statelor balcanice în epoca modernă : Lecţiĭ ţinute la Universitatea din Bucureştĭ, Văleniĭ-de-Munte : Tipografia Societăţiĭ "Neamul Romănesc", 1913. © Daco Romanica

Iorga, Nicolae. Din legăturile noastre cu sârbii : corespondenţa româneasca a voevozilor din Cladova, Bucureşti : Socec ; C. Sfetea ; Leipzig : Otto Harrassowitz ; Viena : Gerold, 1915. © Daco Romanica

Iorga, Nicolae. Oltenia şi Serbia : Conferinţă ţinută la Craiova în ziua de 22 Noiembrie 1915 în folosul refugiaţilor sîrbi, Vălenii-de-Munte : "Neamul Românesc", Tipografie, Editură, Legătorie de cărţi, 1915. © Daco Romanica

Iorga, Nicolae. Olteni afară din Oltenia, Revista istorică : dări de seamă, documente şi notiţe, 14, nr. 01-03, ianuarie - martie 1928, p. 1-8. © Daco Romanica
Iorga, Nicolae. Istoria bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor. Volumul 1 - Editia a 2-a. - Bucuresti : Editura Ministerului de Culte, 1928. © Daco Romanica
Iorga, Nicolae. Istoria bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor. Volumul 2 - Editia a 2-a. - Bucuresti : Editura Ministerului de Culte, 1930. © Daco Romanica
Kadlec, Karel. Valaši a valašské právo v zemích slovanských a uherských: S úvodem podávajícím přehled theorií o vzniku rumunského národa, Nákladem České akademie cisaře Františka Josefa, 1916. © University of Toronto

Kanitz, Felix Philipp. Serbien, historisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1859-1868, mit 40 Illustrationen im Texte, 20 Tafeln & einer Karte , Hermann Fries, 1868. © Google

Kanitz, Felix Philipp. Donau-Bulgarien und der Balkan: Historisch-geographisch-ethnographische reisestudien aus den jahren 1860-1879, Bnd. 1-2, Renger'sche buchhandlung, 1882. © Google
Kanitz, Felix Philipp. Donau-Bulgarien und der Balkan: Historisch-geographisch-ethnographische reisestudien aus den jahren 1860-1879, Bnd. 3, Renger'sche buchhandlung, 1882. © Google

Kanitz, Felix Philipp. Das königreich Serbien und das Serbenvolk: von der Römerzeit bis zur gegenwart Band 1, B. Meyer, 1904. © University of Toronto
Kanitz, Felix Philipp. Das königreich Serbien und das Serbenvolk: von der Römerzeit bis zur gegenwart Band 2, B. Meyer, 1909. © University of Toronto
Kanitz, Felix Philipp. Das königreich Serbien und das Serbenvolk: von der Römerzeit bis zur gegenwart Band 3, B. Meyer, 1914. © University of Toronto
Kiepert, H. Ethnographische Übersicht des Europäischen Orients, Berlin : Reimer, 1877. © Vrije Universiteit Amsterdam 


Lejean, Guillaume. Ethnographie de la Turquie d'Europe par G. Lejean: Ethnographie der europäischen Türkei, J. Perthes, 1861. © Universitätsbibliothek Regensburg
Lupu, Nicolae. Originea românilor, Bucureşti : [s.n.] (Institutul de Arte Grafice al Muncii), 1941. © Daco Romanica
Madgearu, Alexandru. The Romanians in the Anonymous Gesta Hungarorum. Truth and Fiction, Centrul de Studii Transilvane (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XXXIV) Cluj-Napoca, 2005.
Madgearu, Alexandru. Continuitate și discontinuitate culturală la Dunărea de Jos în secolele VII-VIII, Ed. Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2007.
Marcu, Alexandru.; Criveanu, Nifon.; Rădulesu-Motru, Constantin. Oltenia, Ramuri, Craiova, 1943. © Daco Romanica
Marsili, Luigi Ferdinando. Danubius Pannonico-Mysicus, observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis, perlustratus, et in VI Tomos digestus.Gosse, Alberts, de Hondt, 1726. © BCU Cluj 
Mihăilescu, Vintilă. Blocul carpatic românesc : (Cu prilejul unei hărţi istorice : Harta etnică a României după Recensământul românesc din 1930), Bucureşti : Imprimeria Naţională, 1942. © Daco Romanica

Miklosich, Franz. Die slavischen Elemente im Rumunischen , Wien, 1861. © Google

Morariu, Tiberiu. Românii dintre Morava şi Timoc, Revista Institutului Social Banat-Crişana, Timişoara, An. IX. Nr. Mai-August 1941. p. 228-242. © Biblioteca Judeţeană Timiş
Munteanu-Murgocĭ Georg.; Popa-Burcă, I. România şi ţĕrile locuite de Români, C. Göbl, 1903. © Google
Neniţescu, Ioan S. De la Românii din Turcia europeana: studiu etnic şi statistic asupra Armânilor, Bucuresci : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1895. © Daco Romanica
Noe, Constantin.; Popescu-Spineni, Maria. Les Roumains en Bulgarie, Craiova : Ramuri, 1939. © Daco Romanica

Palade, T. Însemnări din Serbia, Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare din Iaşi, 27, nr. 01-03, ianuarie-martie 1916, p. 26-39. © Daco Romanica
Pătruţ, Ioan. Printre prizonierii Români din Timoc, revista Transilvania, LXXII, Sibiu, nr. 4, 1941, p. 319 – 321 © BCU Cluj
Petrescu, Paul. Observations on Folk Art in Timoc, RESEE, 01, tom. 1, nr. 3-4, 1963, p. 485-515. © Daco Romanica

Petrovici, Emil. Românii dintre Timoc şi Morava, revista Transilvania, LXXII, Sibiu, nr. 3, 1941, p.180 – 184 © BCU Cluj
Petrović, Dragoljub. Iredenta fašističke Rumunije u severoistočnoj Srbiji 1941–1944. godine, Jugoslovenski istorijski časopis, 3, Beograd, 1966. str. 31–54.
Picot, Emile. Chants populaires des Roumains de Serbie, E. Leroux, 1889. © Google 
Popovic, Virginia. Două variante ale Baladei Mioriţa, Memoria Ethnologica, nr. 30-31 (an IX), Baia Mare, ianuarie-iunie 2009, p. 14-21
Popovici, Athanase. Le mémoire des Roumains de Serbie, Paris : Société anonyme des Imp. Wellhoff et Roche, 1919. © Harvard University Library
Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecţia lăutarului Sima G. Prunarevic 1888-1969 / ed.: Potoroacă, Elena Ramona.; Trailović, Zvonko. - Sibiu: Editura ASTRA Museum, 2011 © Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, România
Puşcariu, Sextil. Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache: 1. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, Winter, Heidelberg, 1905. © University of Toronto
Râmneanţu, Dr. P. Românii dintre Morava şi Timoc şi continuitatea spaţiului lor etnic cu al Românilor din Banat şi din Timocul bulgar. Bul. Eug. şi Biopolitic, an. 1941, pag. 40—62. © BCU Cluj

Sandu-Timoc, Cristea. Strinu, Revista Fundaţiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 10, nr. 12, 1 decembrie 1943, p. 650-653. © Daco Romanica

Sandu-Timoc, Cristea. Poveşti populare româneşti, Bucureşti : Minerva, 1988.
Sandu-Timoc, Cristea. Vlahii sunt români: documente inedite, Editura Astra Română, Timişoara, 1997. © BCU Cluj 

Sandu-Timoc, Cristea. Poezii populare de la românii din Timoc : nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei, / culese de C. Sandu-Timoc ; cu o introducere de N. Cartojan. - Ediţia a 2-a îngrijită şi redactată / de Christian Căpinaru. - Bucureşti : Ager, 2007.


Seişanu, Romulus. România : atlas istoric, geopolitic, etnografic şi economic, Universul, Bucureşti, 1936. © Daco Romanica


Sikimić, Biljana. Tragom terenskih istraživanja Emila Petrovića u Srbiji: Čokešina, Lokve i Ždrelo, Probleme de filologie slavă XV, Timişoara 2007, 443–454.
Sikimić, Biljana. Etnolingvistički pristup vlaškoj duhovnoj kulturi – običaj „kumačenje“, Actele simpozionului Banatul, trecut istoric şi cultural, Timişoara – Novi Sad – Reşiţa 2005, 148–158.

Sikimić, Biljana. Tradicionalna vlaška kultura danas: Ursătoril’i, Actele simpozionului Banatul, trecut istoric şi cultural, Timişoara – Novi Sad – Reşiţa 2005, 261–269.

Sikimić, Biljana. Vlaška predanja o Žojmariki, Actele simpozionului Banatul, trecut istoric şi cultural, Timişoara – Novi Sad – Reşiţa 2005, 383–393.

Sikimić, Biljana. Etnički stereotipi o Vlasima u Srbiji, Kulturni i etnički identitet u procesu globalizacije i regionalizacije Balkana, JUNIR 9, Niš 2002, 187–203.
Sikimić, Biljana. Humorni aspekt srpsko-vlaške jezicke komunikacije, Radovi simpozijuma: jugoslovenski Banat, kulturna i istorijska prošlost 4, Novi Sad 1999, 112–118.
Sikimić, Biljana. Balkan secret languages vs. modern slang: Rumanian contribution, Revue des etudes sud—est europeenes 3-4, Bucureşti 1992, 275–280.
Skok, Petar. Češka knjiga o vlaškom pravu, Zemaljski muzej u Bosni i Hercegovini. Glasnik Zemaljskog muzeja u Bosni i Hercegovini, XXX., Zemaljska štamparija, 1919. str. 295-316. © Bibliotheca Musei Bosniae et Hercegovinae Sarajevo

Skok, Petar. Etimologijski rječnik hrvatskoga ili srpskoga jezika; uredili Mirko Deanović i Ljudevit Jonke ; surađivao u predradnjama i priredio za tisak Valentin Putanec. - Zagreb : Jugoslavenska akademija znanosti i umjetnosti, 1971-74.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Din lexicul dialectal al satului Gradskovo, Lumina 4–5–6, Pančevo, 2003, 54–62 (coautor: Biljana Sikimić).
Sorescu-Marinković, Annemarie. Cântece funerare vlahe, Tradiţia XII (XIV), nr. 23, 24, 25 (26, 27, 28), Novi Sad, 2004, 28–29.
Sorescu-Marinković, Annemarie. The Vlach Folk Literature – an Identity Document that Has not Been Printed Yet, Књижевност на језицима мањина у Подунављу, Београд: Институт за књижевност и уметност, 2004, 185–193.

Sorescu-Marinković, Annemarie. The Concept of Loneliness and Death among Vlachs in Northeastern Serbia, Symposia – Caiete de Etnologie şi Antropologie, Craiova: Muzeul Olteniei, 2004, 159–182 (co-author: Biljana Sikimić).

Sorescu-Marinković, Annemarie. The Vlach Funeral Laments – Tradition Revisited, Balcanica XXXV, Beograd, 2005, 199–222.

Sorescu-Marinković, Annemarie. Boljetin – o paradigmă a singurătăţii, Actele simpozionului „Banatul – Trecut istoric şi cultural”, Timişoara – Novi Sad – Reşiţa, 2005, 410–424.

Sorescu-Marinković, Annemarie. Punţile pentru mort la românii de pe Valea Timocului, Actele simpozionului „Banatul – Trecut istoric şi cultural”, Novi Sad – Pančevo, 2005, 166–174.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Cultura populară a românilor din Timoc – încercare de periodizare a cercetărilor etnologice, Philologica Jassyensia II, nr. 1, Iaşi, 2006, 73–92.
Sorescu-Marinković, Annemarie. The Vlachs of North-Eastern Serbia: Fieldwork and Field methods today, Symposia – Caiete de Etnologie şi Antropologie, Craiova: Muzeul Olteniei, 2006, 125–142.
Sorescu-Marinković, Annemarie. To be or not to be Romanian: Field emotions in Romanian speaking communities from Serbia, Dynamics of National Identity and Transnational Identities in the Process of European Integration (ed. E. Marushiakova), Cambridge Scholars Publishing, 2007, 55–66.


Sorescu-Marinković, Annemarie. Comunităţi românofone din Serbia. Identitate lingvistică sau ceva mai mult? , Români majoritari/Români minoritari: interferenţe şi coabitări lingvistice, literare şi etnologice, Iaşi: Academia Română, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 2007, 863–876.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Unde sunt moroii de altă dată? Dinamica timpului în textele mitologice ale românilor din Timocul sârbesc, Integrare, autonomie, dialog intercultural, Colecţia minorităţi 10, Complexul Muzeal Arad: 2009, 184–202.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Vâlva la românii din Timocul sârbesc: încercare de cartografiere, Alimori – Revista de Etnologie şi Antropologie, Vol.1, nr.1, 2009, 43–58.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Mitologia minieră a bufanilor din Timoc, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, nr.X, Craiova, 2009, 189–212.
Sorescu-Marinković, Annemarie. Fişă pentru un dicţionar mitologic al românilor din Timoc: muma-pădurii, Teme în antropologia socială din Europa de sud-est – Volum dedicat memoriei Profesorului Paul Stahl, Editura Paideia: Bucureşti, 2010, 206–235.
Staicu, Emil. Sârbii şi Românii, Noua Revistă Română, 14. dec. 1908, nr. 10, Bucureşti, p. 155-157. © Daco Romanica 
Szabó, József. Note de drum din Serbia din punct de vedere etnografic şi geografic, Anuarul Institutului de istorie naţională, II, Cluj, 1923, p. 384-386 © Daco Romanica 

Şerban, Stelu. The Valachs from Bulgaria beetween „Minor” and „Major” History, RESEE, 2005, 43, nr. 1-4, p.77-90. © Daco Romanica

Tanaşoca, Anca.; Tanaşoca, Nicolae Şerban. Unitate romanică şi diversitate balcanică, Contribuţii la istoria romanităţii balcanice, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2004.
Toarcă, Ionelia. Comunitatea românească din estul Serbiei: studiu geografic, Editura Semne, Bucureşti 2012.
Ţîrcomnicu, Emil. Comunităţile româneşti din dreapta Dunării, Geopolitica, Nr.1 (1), an I, Bucureşti, 2002.

Ţîrcomnicu, Emil. Reminiscenţe spirituale ale românilor din Bulgaria (I). Sărbători şi obiceiuri calendaristice, Memoria Ethnologica, nr. 26-27 (an VIII), Baia Mare, ianuarie-iunie 2008, p. 90-95
Ţîrcomnicu, Emil. Reminiscenţe spirituale ale românilor din Bulgaria. Sărbători şi obiceiuri familiale, Memoria Ethnologica, nr. 30-31 (an IX), Baia Mare, ianuarie-iunie 2009, p. 98-106
Ţîrcomnicu, Emil. Albotina – loc spiritual şi reper identitar pentru romanii timoceni din Bulgaria, Buletinul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 11 (24) Serie nouă, Chişinău, 2009, p. 125-136.
Ţîrcomnicu, Emil. Românii din nordul Bulgariei – considerente istorice, sociologice şi etnografice, Philologica Jassyensia, An VI, Nr. 2 (12), 2010, p. 255–265 © Revista "PHILOLOGICA JASSYENSIA"
Ţîrcomnicu, Emil. Contribuţii la cunoaşterea etnografică a zonei transfrontaliere româno-bulgare, Memoria Ethnologica, nr. 38-39 (an XI), Baia Mare, ianuarie-iunie 2011, p. 108-114
Ubicini, A. Les Serbes de Turquie: études historiques, statistiques et politiques sur la Principauté de Serbie, le Montenegro et les pays serbes adjacents : géographie, statistique, organisation politique, religieuse, administrative, armée, finances, etc. E. Dentu, 1865. © Google
Vâlcu, Stefan. Several Remarks Regarding the Evolution of the Romanian Communities in the Vidin Area (Bulgaria), in 1920-1930s, RESEE 45, nr. 1-4, 2007, p. 385-396. © Daco Romanica
Vâlcu, Ştefan. Istoriografia română antebelică despre românii timoceni, Analele Universităţi Spiru Haret, Seria Filologie, nr.8, 2007, nr.9, 2008, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. p.231-240 Copyright © Universitatea Spiru Haret
Vâlsan, G. Les Roumains de Bulgarie et de Serbie, Impr. Gauthier-Villars, 1918. © Google
Vâlsan, G. Ţinutul Porţilor de Fier, Arhivele Olteniei , 05, nr. 23, ianuarie - februarie 1926, p. 3-6. © Daco Romanica

Weigand, Gustav. Die Rumänen in Serbien. GLOBUS: illustrierte Zeitschrift für Länder- und Völkerkunde, Bd. LXXVII. Nr. 17. 1900., s. 265-269 © Google
Weigand, Gustav. Românii în Serbia, revista Transilvania, XXXI, Sibiu, nr. 5, 1900, p.105 – 113 © BCU Cluj
Weigand, Gustav. Româniĭ din Serbia şi din Bulgaria apuseană., Noua Revistă Română, 15. feb. 1900, nr. 4, Bucureşti, p. 152-159. © Daco Romanica

Weigand, Gustav. Die rumänischen Dialekte der kleinen Walachei, Serbiens und Bulgariens, Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) zu Leipzig, Band 7, Johann Ambrosius Barth, 1900., s.1-92 © Google

Weigand, Gustav. Rumänen und Aromunen in Bulgarien, Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) zu Leipzig, Band 13, Johann Ambrosius Barth, 1908. s. 1-104 © Google
Weigand, Gustav. Linguistischer Atlas des Dacorumänischen Sprachgebietes, Leipzig, Johann Ambrosius Barth, 1909. © Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Zbuchea, Gheorghe. O istorie a românilor din Peninsula Balcanică : Secolul XVIII-XX, Bucureşti : Editura "Biblioteca Bucureştilor" 1999. © Daco Romanica

Zbuchea, Gheorghe Despre destinul istoric al românilor din dreapta Dunării în secolul XX, AUSH IST., 2000, variantă Editura Predania
Zbuchea, Gheorghe Românii la sud de Dunăre, Tratatul de Istorie al Academiei vol VII, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, variantă Editura Predania

Zbuchea, Gheorghe Românii din afara graniţelor ţării, Tratatul de Istorie al Academiei vol VIII, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, variantă Editura Predania
Витковић, Гаврило. Извештај Максима Ратковића, ексарха београдског митрополита 1733, Гласник Српског ученог друштва, књига LVI, Београд, 1884., стр. 117-326 © Google

Гавриловић, Јован. Прилог за географију и статистику Србије, Гласник Друштва србске словесности, свеска IV, Београд, 1852., стр. 227-249. © Google
Гацовић, Славољуб. Превентивно призивање дуалног теонима неба и земље употребом дивизме у кађењу свадбене трпезе Влаха североисточне Србије, Пиротски зборник, год. 33, бр. 25-26, Пирот, 2000, стр. 29-38. © Народнa библиотекa Србије
Гацовић, Славољуб. Етноси у светлу топономастике на простору источне Србије и западне Бугарске, Пиротски зборник, год. 34, бр. 27-28, Пирот, 2003, стр. 61-72. © Народнa библиотекa Србије
Гацовић, Славољуб. Континуитет романског и другог становништва, Развитак, Год. 44, бр. 217/218, Зајечар, 2004, стр. 138-153.
Главна Дирекцияа на Статистиката. Статистически годишник на Българското царство : година втора : 1910 [с данни за 1909 година], София, 1911. © Национален Статистически Институт
Главна Дирекцияа на Статистиката. Статистически годишник на Българското царство : Година XXIV : 1932 [с данни за 1931 година], София, 1932. © Национален Статистически Институт

Грујић, Ст. Статистика држава Балканског полуострва: Краљевина Србија, Штамп. Краљевине Србије, 1890. © Google
Дурлић, Паун Ес. Басме из горњег Пореча, Развитак, Зајечар, јул - октобар 1987. бр. 4-5, стр. 105-118.
Дурлић, Паун Ес. Легенде и предања о Милошу Обилићу код Влаха у североисточној Србији, Развитак бр. 2, Зајечар, март – април, 1989, стр. 66-73.
Дурлић, Паун Ес. Чија је кула Милошева кула?, Развитак бр. 2, Зајечар, март – април, 1989, стр. 74-86.
Дурлић, Паун Ес. Култ мртвих као основа за одређење религије Влаха, Етно-културошки Зборник, књ. I, Сврљиг, 1995, стр. 232-240.
Дурлић, Паун Ес. Леска као мушки апотропеон поречких Влаха, Гласник Етнографског института САНУ, књ. XLV, Београд, 1996, стр. 137 – 143.
Дурлић, Паун Ес. Слава ("празњик") код Влаха Поречке Реке, Етно-културошки Зборник, књ. IV, Сврљиг, 1998. стр. 253-258.
Дурлић, Паун Ес. Свети језик влашког хлеба : сликовница са речником у четрдесет слика, Београд : Балканкулт фондација, 2010.

Ђокић, Небојша.; Думић, Оливера. Етнички састав становништва на простору данашње Браничевске епархије у XVIII веку, Браничевски гласник.- Бр. 7, Пожаревац, 2010, стр. 82-133

Ђорђевић, Tихомир Р. Кроз наше Румуне, Српски књижевни гласник, књига XVI, Београд, 1906. стр. 44–58, 126–136, 200–210, 282–290, 376–384, 526–532, 614-619, 692-698, 763–782. © Google
Ђорђевић, Tихомир Р. Незнано гробље у Жагубици, Старинар, Београд, 1908. стр. 161-171.
Ђорђевић, Tихомир Р. Доситеј Обрадовић и Румуни, Српски књижевни гласник. књ. XXVI, св. 6, Београд, 1911. стр. 452-461.

Ђорђевић, Tихомир Р. Економија и еволуција насеља, Гласник Српског географског друштва, свеска 1, Београд, 1912, стр. 27-42 © Hathi Trust Digital Library
Ђорђевић, Tихомир Р. Румуни у Србији за време прве владе кнеза Милоша (1815-1839), Годишњица Николе Чупића XXXV, Београд, 1923., стр.164–182. © Google
Ђорђевић, Тихомир Р. Један пример досељавања Румуна у Србију, Српски књижевни гласник LXII/1, Београд, 1941, стр. 47–53 © Народнa библиотекa Србије
Живковић, Тибор. Етничке промене на територији данашње Србије у периоду од VI до X века, Гласник Етнографског института САНУ, бр. 45, 1996. стр. 89-99 © Eтнографски институт САНУ
Занетовъ, Гаврилъ. Населението по долината на Велика Морава, съ една карта, Държавна печатница, София, 1918. © Google
Ивановић, Андрија. Описаније окружија Крајинског, Гласник Друштва србске словесности, свеска V, Београд, 1853., стр. 227-253 © Google

Јањетовић, Зоран. Националне мањине у очима српске елите 1918-1941, Срби и Југославија. Држава, друштво, политика. Зборник радова. Београд: Институт за новију историју Србије, 2007. стр. 118-143. © INIS
Јовановић, Драгољуб K. Црна Река, Гласник Српског ученог друштва, књига LIV, Београд, 1883., стр. 187-256 © Google

Јовановић, Љубомир. Млава, Српски етнографски зборник V, НИПС 2, СКА, Београд, 1903., стр. 247-458 © Google
Карић, Владимир. Србија: опис земље, народа и државе, У Краљевско-српској државној штампарији, 1887. © Google
Кнежевић, Бранка. Манастир Манастирица - предање и историја, Саопштења XVII, Републички Завод за заштиту споменика културе СР Србије, Београд, 1985, стр. 161-166. © Републички завод за заштиту споменика културе - Београд.
Кнежевић, Бранка. Манастир Лапушња, Саопштења XVIII, Републички Завод за заштиту споменика културе СР Србије, Београд, 1986, стр. 83-114. © Републички завод за заштиту споменика културе - Београд.
Лазић, Антоније. Насељавање и развитак насеља у Средњем и Горњем Пеку, Гласник Српског географског друштва, 25, Београд, 1939. © Народнa библиотекa Србије

Мачај, Стеван. Црноречки округ, Гласник Српског ученог друштва, књига LXXIII, Београд, 1892., стр. 1-186 © Google
Миладиновић, Михаило Ј. Пожаревачка Морава, СЕЗ XLIII, НИПС 25, СКА, Београд, 1928 2011 © Народнa библиотекa Србије
Милићевић, М. Ђ. Кнежевина Србија, У Државној Штампарији, Београд, 1876. © Google
Николић, P. Манастир Крепичевац, Развитак, бр. 1, јануар—фебруар, 1965, Зајечар, 1965, стр. 75-77.
Петровић, Драгољуб. Важнији моменти из историје настанка Влаха у североисточној Србији, Развитак бр. 2, Зајечар 1968, стр. 44–49.
Пчелар, Илија. Окружје Крајинско , Гласник Друштва србске словесности, свеска IX, Београд, 1857., стр. 189-223 © Google
Радонић, Јован. Писмо А. И. Тургењева митр. Ст. Стратимировићу и одговор митрополитов са прилогом његове расправице о Власима, Летопис Матице Српске, књига 228, свеска VI за год. 1904, Издање Матице Српске, Нови Сад, 1904., стр. 68-121.
Романски, Ст. Ромънитѣ между Тимокъ и Морава, Македонски прегледъ, списание за наука, литература и общественъ животъ, година II кн. 1., София, Печатница П. Глушковъ, 1926., стр. 33-68 © Duraspace NUB "Sv. Kliment Ohridski"

Сикимић, Биљана. Етнолингвистички и социолингвистички концепти о мањинама на Балкану, Положај националних мањина у Србији, САНУ, Београд 2007, 401–419.
Сикимић, Биљана. Полевые исследования „влахов“ северо-восточной Сербии, Актуальные вопросы балканского языкознания, Санкт-Петербург 2003, 85–96.

Сикимић, Биљана. Oбичaj „кумачење” код Влаха и Срба у североисточној Србији и jужном Банату (проблеми етнолингвистичких истраживања), Исследования по славянской диалектологии 7, Славянская диалектная лексика и лингвогеография, Москва 2001, 112–126.

Сикимић, Биљана. Слојеви румунских позајмљеница у југоисточној Србији, Говори призренско-тимочке области и суседних дијалеката, Ниш 1995, 457–468.
Смиљанић, М. Етнографско груписање народа Балканског полуострва, Годишњица Николе Чупића, књига XXIV, Београд, 1905, стр. 102-123 © Google

Сореску-Маринковић, Анамарија. Бајања из Подгорца, Развитак XLVI, број 223–224, 2006, 46–47.

Сореску-Маринковић, Анамарија. Нови теренски записи мотива о прогоњеној девојци: влашке варијанте, Српско усмено стваралаштво (ур. Н. Љубинковић, С. Самарџија), Београд: Институт за књижевност и уметност, 2008, 431–467 (coautor: Biljana Sikimić).
Сореску-Маринковић, Анамарија. Самодива код Влаха: Интерпретација и реинтерпретација фолклорног текста, Моћ књижевности: In memoriam Ана Радин (ур. Мирјана Детелић), Београд: Балканолошки институт САНУ: 2009, 249–275.


Сореску-Маринкович, Анемари. Да бъдеш или да не бъдеш румънец: Теренни емоции сред румъно-езичните общности в Сърбия


, Динамика на нациолната идентичност и транснационалните идентичности в процеса на европейска интеграция (съставител Мирелла Дечева), София: Издателство „Парадигма“, Academica Balkanica 4, 2008, 135–147.
Сорєску-Марінкович, Анна-Марія. Віщунки в румунів Тімоку: колективний та індивідуальний фольклорний репертуар
, Народна творчість та етнологія, nr.2, 2011, 93–98.

Тричковић, Р. Два турска пописа Крајине и Кључа из 1741. године. Miscellanea, Историјски институт, Београд, 2, 1973. стр. 193-338. © Историјски институт Београд
Управа државне статистике. Државопис Србије: Statistique de la Serbie , св. I-III, 1863, 1865, 1869. © Google
Управа државне статистике. Статистички годишњак краљевине Србије. Annuaire statistique du Royaume de Serbie, V, у Државној штампарији, Београд, 1904. © Google
Филиповић, Миленко С. (уредник). Симпозијум о средњовековном катуну : одржан 24. и 25. новембра 1961. г., Посебна издања, књ. II, Одељење историјско-филолошких наука, књ. 1, Научно друштво СР БиХ. Сарајево, 1963.
Храбак, Богумил. Власи старинци и досељеници у Поречју Западне Мораве (до 1570. године). Зборник радова Народног музеја, 20, Чачак, 1990, стр. 5-46.
Записки Императорского русского географического общества по отделению этнографии. Том третий. СПб. 1873 г. 628 с. + карта восточной части.,О племенном составе населения в княжестве Сербском, чл.-кор. Якшича, В., перевод д. чл. В. Н. Майнова (с картою) c. 219-253 © Google

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE