Dan Culcer. Portretul adversarilor lui Călin Georgescu

 Am sintetizat și organizat portretul moral, cetățenesc, politic, social, profesional, antropologic, ideologic al adversarilor lui Călin Georgescu, candidat la prezidențialele din România.


Portretul adversarilor lui Călin Georgescu poate fi structurat și sintetizat în funcție de mai multe dimensiuni:

1. Dimensiunea morală
    •    Principii și valori promovate: Adversarii săi tind să sprijine valorile mainstream ale pseudo-democrației liberale, cum ar fi drepturile omului, toleranța, pluralismul, și egalitatea. Valorile citate sunt viabile doar în condițiile în care sunt efectiv integrate în comportamentul individual și grupal. În realitate aceste valorile nu sunt cele practicate ci doar cele propovăduite și impuse, arme ale unor minorități ostile care vor să impună interesele lor majorităților amețite de discursuri și educate prin toate mijloacele media, inculcându-li-se astfel complexe de culpabilitate și de inferioritate.  Acestea contrastează cu pozițiile tradiționaliste, suveraniste , idealiste și conservatoare ale lui Călin Georgescu.
    •    Critică morală: Unii dintre aceștia îl acuză de populism, idealism naiv sau de asocierea cu ideologii declarate ostentativ și neargumentat ca anti-democratice, punând accent pe nevoia de echilibru și realism. Ideologiile conservatoare actuale sunt însă produse naturale ale reacției de auto protecție a comunităților aflate sub presiunea și amenințarea uniformizării trans-etnice și trans-sexualizante.

2. Dimensiunea cetățenească
    •    Rolul în societate: Adversarii se definesc, în general, ca reprezentanți ai unui electorat urban, educat, pro-european și orientat către modernitate. Adică a unie minorități adesea privilegiate sau în căutarea obținerii unor privilegii, în contrast cu majoritatea populației României, cea căreia i se adresează și pentru a cărei renaștere morală și mândrie comunitară militează Călin Georgescu.
    •    Percepția lor asupra cetățeniei: Sunt critici față de orice tendințe care pun sub semnul întrebării angajamentele internaționale ale României sau care promovează izolaționismul. În realitate se inculcă, de către adversarii săi, confuzia între tezele sale despre neutralitate și suveranitate, demnitate națională și un izolaționism, pe care Călin Georgescu nu îl propune. Toate aceste distorsiuni de imagine produse de adversari sunt obținute prin selecția orientată, citarea trunchiată, interpretare eronată sau răuvoitoare.

3. Dimensiunea politică
    •    Apartenența ideologică: Adversarii sunt, în general, afiliați curentelor politice mainstream – centru-dreapta (PNL, USR) sau centru-stânga (PSD), și uneori extremelor ideologice, în funcție de dinamica dezbaterilor.
    •    Mesaje dominante: Adversarii favorizează stabilitatea, continuitatea relațiilor cu UE și NATO, respingând orice discurs anti-globalist sau perceput drept conspiraționist.
    •    Critica politică: Îl contestă pentru viziunea sa despre suveranitate națională, pe care adversarii o percep sau o declară ca fiind potențial în opoziție cu angajamentele internaționale ale României. Dar angajamentele acestea  au drept consecințe pierderea suveranității, foarte asemănătoare cu situația din epoca sovietică a lui Brejnev, doctrinar al suveranității limitate.

4. Dimensiunea socială
    •    Profilul electoratului lor: Urban, educat, cosmopolit, reprezentând în mare parte clasa de mijloc, dar și funcționari publici, antreprenori sau angajați din corporații multinaționale.
    •    Valorile sociale promovate: Accent pe incluziune, egalitate de șanse, protecția minorităților și combaterea discursului discriminatoriu.

5. Dimensiunea profesională
    •    Profesii și competențe: Adversarii săi sunt de obicei profesioniști în domenii precum economie, administrație publică, diplomație, drept și sectorul privat.
    •    Atitudinea față de expertiză: Pun accent pe decizii bazate pe date, analize și expertiză tehnocrată, respingând retorica bazată pe carismă sau idealism.

6. Dimensiunea antropologică
    •    Profilul cultural: Adversarii săi sunt mai deschiși față de globalizare, multiculturalism și integrarea în structurile internaționale, văzând în acestea o cale de modernizare. Se amăgesc cu ideologia drepturilor omului, una din măștile globalizării, care impune ștergerea identității de înlocuit cu standardizarea tipologică a consumatorului mondializat, idealul macdonald.
    •    Identitate: Mențin un echilibru precar între identitatea națională și deschiderea față de influențele externe, promovând o formă moderată de patriotism.

7. Dimensiunea ideologică
    •    Convingeri și doctrină: Majoritatea adversarilor săi împărtășesc convingeri pro-occidentale, liberale, progresiste sau moderate, în funcție de partidul din care provin.
    •    Linii de atac: Critică orice poziție care pune sub semnul întrebării angajamentele României față de partenerii săi strategici, descriindu-l drept un potențial destabilizator al sistemului democratic.

Partenerii strategici nu sunt parteneri ci colonizatori. Sub pretextul asigurării securității țărilor unde s=au instalat partenerii exportă produsele industriei lor de armament, care trebuie consumate, pentru a fi înlocuite, a permite altă producție. Singura formă de consum a armamentului este războiul.

Această schiță este generală și poate fi ajustată în funcție de particularitățile fiecărui oponent specific. Adversarii lui Călin Georgescu nu reprezintă un grup omogen, iar diferențele între aceștia pot fi semnificative.

Comentariile și sugestiile de mai sus nu sunt expresia aderenței mele electorale sau politice la discursului și comportamentul lui Călin Georgescu ci doar expresia unei saturații față de discursurile manipulatorii care domină și abundă în presa oficioasă și oficială. O să dau un exemplu într-o intervenție viitoare.

Dan Culcer

P. S. Un exemplu de bătălie informativă.  Sursa : https://romania.fm/stiri-nationale/politica/ziaristi-despre-calin-georgescu-sarlatanul-si-a-inventat-o-biografie-falsa-n-a-fost-in-clubul-de-la-roma-n-a-lucrat-la-onu-n-a-fost-recomandat-de-malita-iar-matusa-sa-n-a-lucrat-pentru-nicolae/

Ziariști, despre Călin Georgescu: „Șarlatanul și-a inventat o biografie falsă. N-a fost în Clubul de la Roma, n-a lucrat la ONU, n-a fost recomandat de Malița, iar mătușa sa n-a lucrat pentru Nicolae Iorga!”

Un articol recent publicat de Ziaristii.com scoate la lumină controverse legate de biografia și afirmațiile publice ale lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale. Investigațiile detaliate de aceștia și declarațiile unor personalități și urmași ai figurilor menționate în declarațiile lui Georgescu arată discrepanțe între ceea ce acesta susține și faptele documentate.

Pretențiile legate de Clubul de la Roma

Una dintre cele mai proeminente controverse este legată de afirmația că Georgescu ar fi fost membru al prestigiosului Club de la Roma. Potrivit articolului, această pretenție a fost dezmințită, jurnaliștii descoperind că Georgescu a fost, de fapt, secretar general al Asociației Prietenii Clubului de la Roma din România, o organizație locală fără legătură oficială cu entitatea internațională. Sursele citate de Ziaristii.com subliniază că din România doar două persoane au fost membre ale Clubului de la Roma: Mircea Malița și Mugur Isărescu.

Legături fictive cu ONU

Georgescu a susținut în repetate rânduri că ar fi deținut funcții importante în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), mai exact că ar fi fost director executiv al unui institut asociat acestei organizații. În realitate, acesta a fost secretar general pentru un an al unei fundații private, United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII), fără legături oficiale cu ONU. Fundația a fost înființată într-un sat din Elveția, iar numele său face referire la Națiunile Unite doar formal.

Cităm mai jos declarația acestora:

„1. A făcut parte din Asociația Prietenii Clubului de la Roma din România, un fel de fan club al Clubului de la Roma. Asociația a fost fondată în anii 1990 la București, dar nu era recunoscut oficial și nici nu se afla sub tutela celebrei organizații de al cărei nume se folosea. Georgescu a fost secretar general al acestei asociații pentru puțin timp, apoi a fost dat afară.

Deci, nu Clubul de la Roma, ci Asociația Prietenii Clubului de la Roma din România! Aici pot fi verificați membrii Clubului de la Roma cel adevărat. Călin Georgescu nu se numără printre ei.

2. A fost pentru un an secretar general al United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII), o fundație privată înființată în 2014 într-un sat din Elveția și care nu are nicio legătură cu ONU (United Nations), în afara faptului că-i folosește numele. Verificarea a fost făcută de publicația Adevărul.ro. Călin Georgescu pretinde în CV-ul său că ar fi fost oficial ONU („director executiv” al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite – United Nations Global Sustainable Index Institute – din Geneva și Vaduz).

Că minte cu intenție stau dovadă numeroasele înregistrări video în care povestește ce făcea el ca oficial ONU. Se poate vedea asta inclusiv în celebrul filmuleț unde spune că s-a dus, ca șef al unei delegații ONU, și a discutat cu „entități non-umane”, cu unii care în mod clar nu erau din specia noastră.

3. Maria Scarlat Malița, nepoata diplomatului comunist și masonului Mircea Malița, contestă vehement folosirea numelui bunicului său de către Călin Georgescu. Maria Malița subliniază că Mircea Malița nu a susținut niciodată delirul extremist.

4. Nepotul lui Nicolae Iorga, Andrei Pippidi, istoric la Oxford, subliniază într-o declarație pentru site-ul Romaniacurata.ro că „nu e nicio legătură între Nicolae Iorga și Călin Georgescu”.

Candidatul la Președinție pretinde că o mătușă de-a sa, Maria Georgescu, ar fi fost secretara celebrului istoric, dar nu a adus nicio dovadă în acest sens. Minciuna i-a fost spulberată de nepotul lui Nicolae Iorga.” Andrei Pippidi, spun aceștia în ziaristii.com.