Treceți la conținutul principal

Un program istoric. Majoritari. 2500 de ani pe pământul nostru

Sper că există în România și în diaspora românească acele forțe politice și economice care să răspundă acestei campanii de provocări tipic iredentiste cu o alta, formulată astfel, Majoritari. 2500 de ani pe pământul nostru.
Așa se acționa de către guvernele maghiare, chiar și cel al «revoluționarului» colonialist, kominternistului, comunistului evreu Kuhn Bela, tot prin provocări, după 1919, pe teren propagandistic, în presa comunistă și occidentală. Se înființau reviste speciale pentru a demonstra că românii sunt venituri. 

Provocărilor li se poate răspunde prin vorbe dar ar fi bine să li se răspundă prin fapte. Renaționalizarea integrală a pădurilor și munților, interzicerea exportului de materii prime. Interzicerea vânzării pământului direct unor străini și verificare tuturor întreprinderilor legate de producția agricolă care, prin lege, trebuie să fie sub control românesc. Relansarea cooperativizării agriculturii, firește nu prin mijloce coercitive ca pe vremea comunismului, cu sprijin de credit exclusiv celor care lucrează pământul și nu arendașilor. Suntem în apărare. Trebuie să trecem la inițiative economice și juridice pe baza priorității etnice, altfel ni se vinde sau fură pământul de sub picioare. Sper că nu este prea târziu. 
Maghiarii din Ardeal vor trebui să înțeleagă că existența lor depinde de a românilor ardeleni și că oricât se străduiesc să se închidă în ghetoul visat al așa-zisului Ținut secuiesc, granițele unei astfel de entități inventate nu sunt, nu au fost și nu vor fi etanșe. Dacă Viktor Orban speră să ferească nația maghiară din Ungaria de invazie, construind un zid, similar celui de la Berlin sau celui care separă un Israel de o Palestină imaginare, în centrul României o astfel de izolare, perifrastic numită «autonomie», nu este posibilă. Natalitatea secuiască este departe de a fi suficientă. Iar dacă o minune sau încurajările monetarizate ale natalității locale ar da roade, efectul ar fi sufocarea unei comunități care, prin liderii ei nepricepuți, etno-utopiști, speră să evite orice contact cu dușmanul ereditar. Nimeni, nici o comunitate nu a reușit asta.
Iar Kelemen Hunor, liderul UDMR, ar putea înceta să replice mereu, în situații de criză, cu fraza standardizată, că maghiarii (nimeni, cum zice el) nu vor să ia Ardealul. Prea se crede șmecher și prea crede că (toți) românii sunt naivi sau inculți. Ardealul nu trebuie alipit Ungariei ci doar controlat de etno-capitalul maghiar, așa cum se încearcă din 1990 încoace, ca să (re)devină o colonie a statului din vestul României. Cu efecte grave pentru economia globală a României, tolerate de vânzătorii (români și meteci) de neam și de țară din guvernele succesive de după 1990.  
Dan Culcer

A se vedea mai jos situația prin prisma maghiară.


CU ACORDUL COALIȚIEI PSD-ALDE. Ungaria, peste 77 de milioane de euro în 2019 în dezvoltarea economică a „ținutului secuiesc”


21 noiembrie, 2018 • Ungaria 

Potrivit agenției de presă MTI, în 2019 Ungaria va sprijini investiţiile mari din așa-zisul ținut secuiesc printr-un program cu un buget de 25 de miliarde de forinţi (peste 77 de milioane de euro), scrie în ediţia de marţi a cotidianului transilvănean Krónika, citând-o pe Mónika Kozma, director executiv al Fundaţiei Pro Economica, entitatea care va administra programul.


Vezi și UNGARIA. Consens politic total la Budapesta în privința autonomiei


Mónika Kozma a susţinut la Sfântu Gheorghe o conferinţă de presă despre detaliile programului, împreună cu liderii UDMR Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe.

Mónika Kozma a reamintit că în 2019 guvernul ungar va aloca 50 de miliarde de forinţi (peste 155 de milioane de euro) pentru programele de dezvoltare economică din afara graniţelor Ungariei, iar jumătate din sumă, 25 de miliarde de forinţi va ajunge în Secuime.

Vezi și EXCLUSIV. Gest al coaliției PSD-ALDE dedicat Centenarului: imobil din centrul Bucureștiului, cedat gratuit pe 49 de ani Ungariei


Premierul Viktor Orban a declarat vineri, 16 noiembrie a.c., că are acordul statului român pentru programele economice adresate comunităților maghiare din România – mai cu seamă în zona județelor Harghita și Covasna, potrivit agenției maghiare de presă MTI preluată de G4media.ro.

Vezi informația în limba română pe situl maghiar.
https://www.hirado.hu/2018/11/30/centenarul-romanesc-guvernul-ungariei-continua-sa-sprijineprogramul-1000-de-ani-in-transilvania-100-de-ani-in-romania/

https://www.hirado.hu/2018/12/03/udmr-a-initiat-legiferarea-dispozitiilor-privind-minoritatile-dinrezolutiunea-de-la-alba-iulia/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE