Treceți la conținutul principal

De ce nu stim mai nimic despre inchisorile CIA din Romania?

Inchisoarea ar fi functionat in cladirea in care in prezent se afla Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), pe strada Mures, nr. 4, in sectorul 1 al Capitalei, potrivit cercetatorilor realizate de Associated Press si a ARD.

Cladirea care in prezent este folosita de ORNISS se remarca in randul celorlalte cladiri folosite in aceleasi scopuri de CIA deoarece nu se afla intr-o zona izolata, ci „la vedere” in apropierea unui bulevard mare (Calea Grivitei), sustine agentia americana citata de MEDIAFAX.

Associated Press a identificat cladirea prin intermediul unor fosti oficiali din cadrul serviciilor de informatii americane care au descris zona in care s-a aflat inchisoare.

Aceiasi oficiali au precizat ca rolul de cladire guvernamentala furniza o acoperire excelenta. Inchisoarea nu avea nevoie de securitate sporita deoarece locuitorii din zona stiau ca este o cladire a Guvernului.

In timpul primei lor luni de detentie, suspectii erau privati de somn si aruncati in apa, loviti sau fortati sa stea in pozitii ce provoaca dureri, au declarat cativa oficiali americani. Ei sustin insa ca in Romania nu a fost folosita celebra tehnica de simulare a inecului („waterboarding”).


Intr-un interviu realizat in noiembrie, directorul adjunct al ORNISS, Adrian Camarasan, a declarat ca subsolul este una dintre cele mai sigure camere din toata Romania, dar a negat ca americanii ar fi avut o inchisoare aici.

"Nu, nu. Imposibil, imposibil", a declarat el intr-un interviu pentru emisiunea Panorama a postului de televiziune ARD, in timp ce un oficial din cadrul serviciilor de informatii a monitorizat interviul.

Inchisoarea din Romania face parte din reteaua supranumita "black sites" pe care CIA a infiintat-o si a controlat-o in Thailanda, Lituania si Polonia. Toate inchisorile au fost inchise in mai 2006, iar programul CIA de detentie si interogare s-a incheiat in 2009.

  • Oficialii ORNISS neaga afirmatiile Associated Press

La solicitarea MEDIAFAX, reprezentantii ORNISS au formulat un punct de vedere in care au respins aceste informatii.

"Incepand cu ultima parte a anului 2002, cladirea din strada Mures, nr. 4, a servit in exclusivitate ca sediu al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat. In acest sens, infirmam categoric speculatiile din presa conform carora in acest sediu ar fi functionat o inchisoare CIA", a declarat purtatorul de cuvant al institutiei, Simona Cap-Alb.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE