Treceți la conținutul principal

Radio Erevan Bancuri din Epoca de glorie a bancurilor

1 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este bine să dormim cu fereastra deschisă? Radio Erevan răspunde: Da, dar cu o femeie este mai bine.
2 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este adevărar că poetul Maiakovsky s-a împuşcat? Radio Erevan răspunde: Da, este adevărat, pentru că ultimele lui cuvinte au fost: Nu trageţi, tovarăşi.
3 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre capitalism şi comunism? Radio Erevan răspunde: Într-o societate capitalistă omul exploatează omul, în cea socialistă este exact invers.
4 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre comerţul capitalist şi cel socialist? Radio Erevan răspunde: Comerţul capitalist înseamnă că totul este de vânzare. Comerţul socialist înseamnă că totul este de cumpărat
5 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre basmele ruseşti şi englezeşti? Radio Erevan răspunde: Basmele englezeşti încep cu: A fost odată ca niciodată. Ale noastre încep cu: Va fi odată...
6 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Comunismul se vede deja la orizont, ni se spune. Dar ce este un orizont? Radio Erevan răspunde: Orizontul este o linie imaginară care se îndepărtează de fiecare dată când te apropii de ea.
7 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Poliţia va mai exista încă atunci când va fi construit comunismul? Radio Erevan răspunde: Sigur că nu. Până atunci toţi cetăţenii vor învăţa cum să se aresteze singuri.
8 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este adevărat că în urma dezastrului de la Cernobîl toată conducerea centralei atomoelectrice s-a sinucis? Radio Erevan răspunde: Da, în afara secretarului de partid, care nu a fost găsit acasă!
9 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: E adevărat ca după accidentul nuclear de la Cernobâl, oamenilor le-au căzut dinţii ? Radio Erevan răspunde: Da, dar nu tuturor, ci numai acelora care nu şi-au ţinut gura.
10 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: De ce se spune că acum capitalismul a ajuns la marginea prăpastiei? Radio Erevan răspunde: Pentru că ne priveşte de sus.
11 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: E adevărat că în România porumbul creşte ca stâlpii de telegraf? Radio Erevan răspunde: Da, uneori chiar mai des.
12 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este posibil să construim socialismul în Elveţia? Radio Erevan răspunde: Da, dar de ce, ne-au făcut eleveţienii ceva rău?
13 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Ce ar trebui să facem mai întâi dacă brusc simţim dorinţa de a munci? Radio Erevan răspunde: Doar odihniţi-vă un pic pe canapea. Va trece.
14 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: De ce Lenin purta pantofi obişnuiţi, iar Stalin purta cizme? Radio Erevan răspunde: Pentru că în vremea lui Lenin, Rusia era încă doar până la glezne în rahat.
15 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este durata zilei de lucru într-o ţară socialistă? Radio Erevan răspunde: Desigur, este o zi de muncă de opt ore: de la ora opt a.m. la ora opt p.m.
16 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Ce este un duet muzical sovietic? Radio Erevan răspunde: Este un cvartet muzical sovietic întors după o excursie în străinătate.
17 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: De ce guvernul nostru nu se grăbeşte să trimită cosmonauţi pe lună? Radio Erevan răspunde: Dacă vor renunţasă se întoarcă?
18 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este posibil să construim comunismul în America? Radio Erevan răspunde: Se poate, dar de la cine vom cumpăra cereale?
19 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este totul ok în Armenia cu carnea? Radio Erevan răspunde: Da, totul este ok cu ea, dar e totul este groaznic fără ea.
20 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: De ce poliţiştii merg mereu pe străzi în echipe de trei? Radio Erevan răspunde: Cei care fac echipă la patrulare sunt întotdeauna aleşi astfel încât unul dintre ei să ştie să citească, altul să ştie cum să scrie, iar cel de-al treilea trebuie să supravegheze pe aceşti doi intelectuali.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Stenograma întâlnirii dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti – 27 decembrie 1989

Stenograma întâlnirii dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti – 27 decembrie 1989

Conţinutul stenogramei ne-a fost pus la dispoziţie de istoricul Alex Mihai Stoenescu.

Partea I

Iliescu şi Roman către URSS: „Avem nevoie de sprijin!“


La numai două zile de la actul ce anunţa păstrarea pe poziţii a vechilor activişti PCR, liderii FSN Ion Iliescu şi Petre Roman dădeau smeriţi raportul în faţa sovieticilor, cerând sprijin de la Moscova.

La 27 decembrie 1989, Ion Iliescu şi Petre Roman i-au dat asigurări ambasadorului URSS la Bucureşti, Evgheni Tiajelnikov, că România se va baza pe sprijinul venit de la Răsărit.


În cadrul episodului de ieri din serialul „Misterele Revoluţiei”,„Adevărul” v-a prezentat dovezi că Ion Iliescu şi Silviu Brucan au rugat Moscova să îi sprijine militar. Continuăm astăzi dezvăluirile cu stenograma întâlnirii dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti.

Stenograma va fi publicată integral…

Matei CAZACU— L'exil roumain en France

L'exil roumain en France
Longtemps, les Roumains ont cru que le premier exilé roumain en France était un ancêtre de Ronsard que le poète présente dans sa XVIe Elégie qui date de 1554 :
Or quant à mon ancestre, il a tiré sa race D'où le glacé Danube est voisin de la Thrace : Plus bas que la Hongrie, en une froide part, Est un Seigneur nommé le Marquis de Ronsart, Riche d'or et de gens, de ville et de terre. Un de ses fils puisnez assembla hazardeux, Et quittant son pays, faict Capitaine d'eux… Et hardy vint servir Philippes de Valois, Qui pour lors avoit guerre encontre les Anglois.
Malheureusement, cette noble généalogie imaginée par le professeur Jean A. Vaillant et le poète roumain Vasile Alecsandri dans les 5e et 6e décennies du XIXe siècle, a été infirmée par les historiens français, et un spécialiste a même identifié le modèle roumain en la personne d'un boyard valaque du XVIe siècle qui portait le surnom "Maracine", l'équivalent de "ronce&qu…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE