Treceți la conținutul principal

Consiliul Naţional de Etică: Premierul Victor Ponta nu a plagiat

Preiau acest comunicat pro memoria. D.C.

Consiliul Naţional de Etică: Premierul Victor Ponta nu a plagiat

Joi, 19 Iulie 2012 19:33
Consiliul Naţional de Etică a decis miercuri că teza de doctorat elaborată de premierul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă.


Potrivit raportului şi hotărârii CNE postată pe site-ul organismului, teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării.

Totodată, tema tezei de doctorat este în domeniul de preocupare al doctorandului şi al conducătorului de doctorat.

Raportul precizează că autorul tezei de doctorat a efectuat activităţile cuprinse în planul individual de pregătire conform reglementărilor în vigoare în acea perioadă, respectă un plan "coerent de cercetare", iar metodologia de cercetare este în concordanţă cu normele şi practicile din domeniul ştiinţelor juridice de la acea dată.

De asemenea, cercetarea, aşa cum rezultă din referatele membrilor din comisia de susţinere, prezintă elemente de noutate şi cuprinde analize pertinente şi bibliografia utilizată de autor este menţionată la sfârşitul lucrării.

"Nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale sau originale", se arată în raport.

Membrii raportului susţin că teza de doctorat a fost susţinută în Catedra de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti în data de 1.04.2003 în prezenţa unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuţ, prof. dr. Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu Şaguna şi alţi specialişti de renume care au apreciat valoarea lucrării.

"În urma analizelor efectuate s-a constatat că procedurile în urma cărora Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare şi nu se poate susţine calificarea de plagiat", subliniază raportul CNE.

Totodată, CNE ia act de îndeplinirea tuturor procedurilor legale în vigoare la data susţinerii tezei de doctorat de către Victor Ponta şi reţine faptul că referinţele bibliografice au fost menţionat preponderent la sfârşitul lucrării.

"Prin urmare, CNE îşi asumă concluziile experţilor din domeniul juridic în ceea ce priveşte respectarea planului de pregătire prin doctorat, teza prin conţinut şi elementele de contribuţie proprie justifică acordarea titlului de doctor. CNE apreciază că titlul de doctor în ştiinţe juridice, domeniul drept a fost obţinut de domnul Victor Ponta în concordanţă cu legislaţia în vigoare în anul 2003 şi calificarea de plagiat în cazul tezei de doctorat cu titlul "Curtea penală internaţională nu se poate susţine", se arată în raportul CNE semnat de vicepreşedintele acestui organism, Vergil Muraru.

Potrivit raportului, CNE şi-a verificat competenţa materială de soluţionare şi având în vedere că Victor Ponta are funcţia de prim-ministru, funcţie de demnitate publică, CNE constată că este singura competent legală în conformitate cu prevederile alin. 3 al art. 4 indice 2 din Ordonanţa de Guvern 28/2011 privind modificarea şi completarea Legii 206/2004.

"Domnul Victor Ponta a pus la dispoziţia Consiliului documentele deţinute în vederea verificării şi clarificării presupuselor abateri de la normele de conduită şi şi-a exprimat acordul de a fi dispoziţia acestui consiliu şi de a răspunde tuturor solicitărilor , precizează CNE.

Consiliul a susţinut că au fost solicitate atât Universităţii din Bucureşti, cât şi Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, documente privind teza de doctorat a premierului Ponta.

De asemenea, în vederea analizării comparative au fost solicitate de la diferite universităţi din ţară şi din Bucureşti teze de doctorat elaborate în anul 2003.

Reprezentanţii CNE susţin că premierul Ponta şi-a susţinut punctul de vedere în faţa membrilor Consiliului în cadrul şedinţei acestuia din 11 iulie 2012.

De asemenea, Consiliul a considerat necesar să apeleze la experţi în domeniul ştiinţelor juridice cu scopul de a elabora un raport fiind desemnaţi trei astfel de experţi care au procedat la analizarea comparativă a altor teze primite şi la verificarea documentelor depuse la dosar.
AGERPRES
Ultima modificare Joi, 19 Iulie 2012 20:23

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE