Alexandru Melian - Ultimatum ţigănesc dat Academiei Român

Alexandru Melian - Ultimatum ţigănesc dat Academiei Române

ULTIMATUM  ȚIGĂNESC  DAT  ACADEMIEI  ROMÂNE

Preluare din Revista "Sămănătorul" , anul I, nr. 7 nov. 2011

Titlul ar putea părea o glumă proastă sau o încercare jurnalistică de a şoca cititorul, de a-i stârni curiozitatea dacă, din păcate, el n-ar fi expresia tristă şi revoltătoare a unei realităţi care înveninează atmosfera noastră socială şi aşa destul de înveninată de o clasă politică incapabilă, de mai bine de 20 de ani, să slujească ţara şi nu interesele ei proprii de partid sau de gaşcă. Despre ce realitate e vorba ?

In luna august, Agenţia de Dezvoltare Comunitară « împreună » adresează Academiei române un text arogant şi ultimativ prin care « Vă solicităm să luaţi măsuri pentru a rectifica imediat  (sublinierile ne aparţin nouă A. M.) definiţia cuvântului « ţigan », după cum urmează : să consemnaţi caracterul peiorativ al cuvântului « ţigan » atunci când acesta din urmă este folosit pentru a denumi o persoană care aparţine minorităţii rome şi să specificaţi că folosirea acestui cuvânt nu este recomandată deoarece este considerat ofensator (discriminează împotriva minorităţii rome), să consemnaţi caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvântului « ţigan », care în prezent apare : « Epitet dat unei persoane cu apucături rele », să definiţi minoritatea naţională în dreptul cuvântului « rom », care va deveni astfel termenul de referinţă (termenul principal) în locul cuvântului « ţigan ». In deplină armonie cu tonul primei părţi, misiva ultimativă se încheie de-a dreptul ameninţător : « Păstrarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte definirea cuvântului « ţigan » perpetuează promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator şi degradant de către cea mai înaltă instituţie de cultură a statului cu rol formator. De aceea înţelegem să urmăm căile legale în faţa instanţelor competente, în cazul în care situaţia nu va fi remediată într-un termen rezonabil. »

      Înainte de a analiza textul de mai sus, să stabilim câteva probleme de principiu. A venit vremea, datorită Revoluţiei din 1989, să depăşim mentalitatea şi apucăturile totalitare. Dacă Academia română a fost violată în vremea dictaturii comuniste, pe de o parte datorită mijloacelor represive şi recompensatorii ale puterii, pe de alta parte datorită comportamentului fricos şi nedemn al multor academicieni care au preferat privilegiile si confortul personal, atitudinii demne şi curajoase (din fericire am avut şi personalităţi care au onorat prin demnitate şi curaj apartenenţa lor la cel mai înalt for românesc de cultură), astăzi raporturile ei cu celelalte instituţii ale ţării nu mai au nici un temei să fie viciate de anormalitate. Academia română, prin statutul, identitatea şi menirea ei, nu primeşte ordine nici de la preşedintele ţării, nici de la primul ministru cu guvernul lui cu tot, nici de la Uniunea europeană (ea are lucruri mult mai importante de rezolvat decât să se ocupe de plângerile infantile ale unor « agenţii, asociaţii, societăţi, ligi centre şi fundaţii » care s-au auto-proclamat  instituţii reprezentative ale ţiganilor sau doar apărătoare ale acestora ) şi cu atât mai puţin să primească  indicaţii şi ultimatumuri  de la instituţiile mai sus amintite. Politicul, votul universal, imixtiunile de orice fel n-au ce căuta în stabilirea si realizarea obiectivelor ştiinţifice ale Academiei. Nu preşedintele, nu primul ministru, nu semnatarii scrisorii amintite  stabilesc conţinutul ştiinţific  al lucrărilor elaborate în institutele Academiei, nu ei stabilesc valabilitatea şi valoarea lucrărilor lui N. Tiţeica, H. Coandă, A. Aslan, I. Iordan, E. Racoviţă, A. Rosetti şi a atâtor altora care au făptuit întru excelenţă şi au făcut onoare culturii române în general şi Academiei române în special. Nu ei stabilesc regulile şi principiile lingvisticii şi lexicologiei româneşti, indicând ultimativ şi cu aroganţă, care este locul cuvântului ţigan în dicţionarul explicativ al limbii române, cum trebuie el definit şi ce precizări « formative » trebuie făcute în legătură cu anumite cuvinte pentru ca ele să răspundă unor pretenţii ignorante şi fudule. Aceasta este treaba specialiştilor, a celor care-şi macină anii în biblioteci şi pe teren pentru a putea răspunde aşa cum se cuvine exigenţelor pe care profesiunea aleasă le impune.

            O altă precizare de principiu care trebuie să intre şi în capetele cele mai înfierbântate este că orice cuvânt din orice dicţionar din lume este un lexem neutru care defineşte o realitate obiectivă. Cuvântul poate căpăta conotaţii de toate felurile, inclusiv peiorative, discriminatorii, rasiste, xenofobe atunci când este asociat în sintagme, propoziţii şi fraze. Iar factorul care conferă conotaţii cuvântului este vorbitorul sau cel care scrie. Deci este aberant să susţii că un cuvânt este discriminator, rasist, xenofob. Numai oamenii pot fi astfel, prin discursul şi comportamentul lor.

            O ultimă precizare de principiu : cine, de ce şi în temeiul cărei legalităţi a decis schimbarea cuvântului « ţigan » în cea de « rom »?

            Se ştie că în 1965 a luat fiinţă la Paris Comitetul internaţional al ţiganilor, iar în aprilie 1971, un Comitet internaţional al romilor organizează la Londra primul Congres mondial al ţiganilor unde se hotărăşte adoptarea denumirii de rrom, drapelul organizaţiei şi deviza « Opre Roma » -  Sculaţi rromi – (a se observa similitudinea cu imnul naţional românesc « Deşteaptă-te române ») . Ceea ce este semnificativ e faptul că al doilea congres mondial care se desfăşoară la Geneva în aprilie 1978 se va intitula tot Congresul mondial al ţiganilor. Aceste evenimente impun cel puţin patru întrebări :

Ce reprezentativitate au avut aceste comitete, în ce măsură şi cum au fost ele investite de populaţiile ţigăneşti din ţările care au fost acolo reprezentate să vorbească şi să decidă în numele lor ? 

Aceeaşi întrebare cu referire concretă  la o decizie fundamentală pentru etnia ţigănească de pretutindeni, aceea de a-i schimba numele secular, moştenit din moşi strămoşi, cu un lexem inventat artificial .

Care au fost raţiunile, mai bine zis scopul acestei manevre  lexicale, observându-se cu uşurinţă similitudinile clare ale cuvântului confecţionat ad-hoc cu numele unuia din popoarele în mijlocul căruia trăiesc ţigani, şi anume poporul român ?

Congresul mondial al ţiganilor din 1971 a decis adoptarea denominativului  rrom pentru ţiganii de pretutindeni sau numai pentru cei din România ?

Dacă pentru primele două întrebări am putea spune că e problema ţiganilor înşişi de a găsi răspunsul adecvat şi de a trage concluziile de rigoare, pentru celelalte două, răspunsurile vizează în mod direct şi poporul român. Pentru că, urmând cronologia evenimentelor, ce constatăm ? In 1990, după Revoluţie, în cadrul unui program complex, bine pus la punct şi finanţat de Fundaţia Soros,  guvernul României în frunte cu Petre Roman, - iresponsabil, ignorant şi în vânătoare de electorat – decide folosirea paralelă a cuvintelor ţigan şi rom. Deşi în 1995, prin Memorandumul H03/169 şi 5/390/NV, ministrul de externe Teodor Meleşcanu, - constatând deja consecinţele grave pe plan extern ale deciziei aberante din 1990 - solicită primului ministru N. Văcăroiu, abrogarea deciziei Roman din 1990 şi folosirea în continuare, în documente, a cuvântului « ţigan », în concordanţă cu corespondentele din celelalte limbi europene : zigeuner, gitanes, zingaro etc.,guvernul Văcăroiu se face că plouă (avea probleme mai importante de rezolvat, se apropiau alegerile şi clientela electorală nu trebuia deranjată !!!) . Aşa se face că, - ilustrare perfectă a cunoscutului proverb, « ţiganului dacă-i dai un deget, îţi trage toată mâna » - în 29/02/2000, pe ultima sută de metri a guvernului CD-ist, fostul prim ministru, Petre Roman, metamorfozat în ministru de externe al foştilor săi adversari, trimite primului ministru Mugur Isărescu Memorandumul nr. D2/1094, în care solicită folosirea obligatorie în toate documentele oficiale române a denumirii de rom în loc de ţigan (deci cuvântul ţigan este eliminat din limba română, el nu mai poate fi folosit nici măcar în paralel cu denumirea rom), invocând ca argument  dreptul de autoidentificare a populaţiilor (sublinierea noastră A. M.). După cum se vede, lupul îşi schimbase părul dar nu şi năravul !!  Întristător şi de mirare rămâne faptul că Mugur Isărescu, - acest om integru, de înaltă competenţă profesională, inteligent şi demn – a fost capabil să-şi pună semnătura pe un document ilegal, iresponsabil şi anti-naţional. Aşa cum rămâne condamnabil şi dezgustător refuzul Parlamentului actual de a abroga această reglementare aberantă (în inventarul isprăvilor ruşinoase şi degradante ale Parlamentului român, votul negativ în această problemă va intra în istorie ca vedetă a politicianismului găunos, a ipocriziei şi a iresponsabilităţii).

             Cum calificativele iresponsabil şi anti-naţional , privind documentele în discuţie, nu cred ca e nevoie să fie explicate, caracterul lor ilegal se cuvine a fi pus în lumină. Care este temeiul deciziilor Petre Roman? El vorbeşte în ultimul memoriu de « dreptul la autodefinire a populaţiilor ». Au organizat guvernele care au decis schimbarea numelui de secole a populaţiei ţigăneşti din România vreun referendum de care noi nu ştim ? Un referendum care să întemeieze o asemenea decizie, deşi ea nu devenea prin aceasta neapărat obligatorie pentru guvernul român ? Cine a solicitat schimbarea numelui istoric al ţiganilor? Nişte prieteni de pahar ai d-lui Roman? Nişte emanaţi din apele tulburi ale revoluţiei, capabili să aducă voturi noilor apostoli ai democraţiei? Nişte căutători frustraţi de a ieşi din anonimat prin înfiinţarea de agenţii, asociaţii, societăţi, ligi, în fruntea cărora s-au auto-proclamat preşedinţi, directori etc.? Sau poate nişte savanţi în istoria popoarelor, în antropologie şi sociologie despre care opinia publică n-a aflat nimic?

Dincolo de toate acestea, să ne oprim o clipă asupra celor două cuvinte, ţigan şi rom. Primul, un cuvânt adânc înrădăcinat în limba română, cu o bogată existenţă derivativă şi flexionară, mărturisindu-şi prin aceasta vechimea şi perenitatea : (ţigan,  ţigancă,  ţigănuş, ţigăncuţă, ţigănie, ţigănime, ţigăneală, ţigănesc, ţigănos, ţigăneşte, a se ţigăni), al doilea, un lexem artificial, confecţionat prin anii 60-70 din raţiuni politice şi care nu se integrează câtuşi de puţin structurilor limbii româneşti.( încercaţi să aflaţi corespondente ale lexemului rom pentru derivatele şi formele flexionare ale cuvântului ţigan!)  D-na Delia Grigore, lector universitar doctor la Universitatea Bucureşti, într-un articol intitulat «De ce rrom şi nu ţigan» încearcă o pledoarie neconvingătoare  în spiritul titlului, ignorând o inadvertenţă fundamentală care-i năruie toată pledoaria. Ea afirmă «In limba rromani, cuvântul  ţigan  nu există » . Această afirmaţie poate fi adevărată, numai că Dicţionarul explicativ al Academiei nu are ca obiect limba rromani, sintagmă inventată probabil acum câteva decenii, ci limba româna în care trăieşte viguros de câteva secole cuvântul identificator ţigan, cu toate derivatele lui care-i probează perenitatea.  Deci, vorba lui T. Maiorescu : nu e în chestie!  Si mai e ceva pe care un cadru didactic universitar, în plus şi doctor (probabil în filologie) ar fi trebuit să-l integreze în demonstraţia sa pentru a fi coerentă : faptul ca în limba rromani cuvântul ţigan nu există nu susţine întru nimic pledoaria din titlu : nici în limba latină nu existau cuvintele francez, spaniol, portughez, italian, român. Înseamnă că această realitate poate funcţiona ca argument pentru eventuali aventurieri politici dornici să solicite înlocuirea acestor nume ?

            Si adresându-mă tot doamnei filolog, ar putea ea să ne explice care sunt legile fonetice care au putut să genereze transformarea lui d din cuvântul  dom în r, (ba chiar în dublu  rr) şi care este procesul istoric, identificabil documentar, care să explice transformarea unui cuvânt având sensul de om, de fiinţă umană, într-un cuvânt , contractat semantic, care să desemneze o comunitate etnică ? Altfel, dimensiunea documentară a articolului este interesantă, apreciabilă şi utilă. Păcat că articolul e minat în partea lui comentativă, de atitudinea partizană care nu prea face casă bună cu ştiinţa. Fiindcă e greu de înţeles cum un cadru didactic universitar, şi doctor pe deasupra ( presupun că aceste titluri exprimă în mod real pregătirea persoanei care le-a obţinut), poate scrie sub semnătură ca lexemul ţigan « este profund peiorativ folosit de alteritate/nerromi pentru a insulta rromii ». Înţeleg să susţină asemenea aberaţii Gelu Duminică, pentru că el nu are nici o competenţă în domeniu (doar dacă, în calitate de director executiv al Agenţiei, nu-şi imaginează, precum Ceauşescu cândva, că funcţia în care s-a auto-proclamat îi conferă toate competenţele posibile), dar un filolog să nu ştie că bietele cuvinte din dicţionar sunt neutre şi obiective? Si că doar cei care le folosesc le scot din neutralitatea şi obiectivitatea lor ?  Mai e apoi o nedumerire pe care o stârneşte textul de mai sus : va să zică, cuvântul e profund peiorativ când e folosit de nerromi « pentru a insulta rromii » ; dar când îl folosesc chiar ţiganii (pentru că cei mai mulţi sunt mândri de numele lor şi pe bună dreptate), atunci ei ce fac, se auto-insultă ? Remarcabilul muzician Jony Răducanu , recent plecat dintre noi, nu făcea decât să se auto-insulte, să se discrimineze şi să fie rasist cu sine însuşi pentru că se declara cu mândrie ţigan?  La fel, ca marele violonist Ion Voicu, sau fiul său Mădălin Voicu, - un model de înţelepciune şi de bună credinţă în această problemă? Dar întrebarea poate fi extinsă iar răspunsurile îi pot face o adevărată cinste doamnei doctor şi tuturor celor care încearcă să impună culturii româneşti propriile rătăciri, de loc inocente. Din perspectiva afirmaţiei de mai sus I.B. Deleanu, în « Tiganiada » este un rasist care insultă romii, la fel ca M. R. Paraschivescu în « Cântece ţigăneşti », la fel ca profesorul şi folcloristul Nicolaescu Plopuşor atunci când publică volumele « Cântece ţigăneşti » şi « Poveşti ţigăneşti » şi exemplele ar putea continua… Ridicolul  este total atunci când, în virtutea afirmaţiei de mai sus şi a celor care au elaborat şi semnat scrisoarea către Academia română, printre rasiştii care-i insultă pe romi ar trebui menţionaţi cei care au organizat congresele mondiale ale ţiganilor, ar trebui arătat cu degetul şi Calinic I. Pop-Serbănoiu, primul ales în fruntea Asociaţiei generale a ţiganilor din România, înfiinţată în 1933.

               In mod normal, aceste pagini ar fi suficiente pentru a înţelege viciile  de fond ale intervenţiilor făcute pe lângă Academia română şi eventual a reflecta cu înţelepciune şi bună credinţă aspra căilor  autentice de a sluji cauza ţigănească, la noi în ţară şi pretutindeni în lume. Cum însă semnatarii acelui text sunt artizanii  sau urmaşii celor care au declanşat în 1990 , pe căi aproape oculte, scandalul privind înlocuirea numelui de ţigan cu aceea de rrom, mă îndoiesc că sunt capabili şi mai ales că sunt interesaţi să abandoneze baricada de carton pe care s-au urcat, atât de facil aducătoare de funcţii, beneficii şi bani. Este uşor să trimiţi nişte scrisori arogante şi insultătoare unor instituţii ale statului român, dând impresia că eşti haiducul Terente gata sa moară de dragul dreptăţii şi a celor săraci. Este mult mai greu să te lupţi pentru semenii tăi, luând cu adevărat în piept marile probleme ale etniei ţigăneşti, atât de marcată de vitregiile istoriei şi de propriile sale slăbiciuni. Ce-au făcut aceste agenţii, asociaţii, societăţi, centre, ligi, fundaţii etc. etc. pentru ca tragedia de la Hădărani din 1993 să nu aibă loc, pentru ca repetatele confruntări violente şi pline de ură dintre ţigani şi locuitorii unor localităţi să înceteze (Craiova – 2003, Apata – 2007, Sânmartin – 2009, Piatra Neamţ – 2011),  ce fac aceste persoane atât de combative în scrisori pentru a se pune capăt situaţiei din Racoş - Braşov unde « ungurii sunt apăraţi de ţigani cu trupe speciale » ? Ce fac dumnealor ca ţiganii care au băgat spaima în Europa sub numele de romi, astăzi aproape universal numiţi romani (lipsa sedilei de la a nu este întâmplătoare), pentru ca identificarea lor sa nu se mai producă generalizator prin calificativele  de hoţ, cerşetor, proxenet etc. ?  Credeţi că botezându-i romi aţi şters conotaţiile negative pe care le purta uneori cuvântul ţigan ? Vă înşelaţi. Toate acestea s-au transferat asupra denominativului rom.

              Reîntorcându-ne la scrisoarea adresată Academiei române şi la fragmentele citate, să remarcăm mai întâi tonul arogant, ţinuta de personaj important şi intransigent care dă ordine şi indicaţii. Nu vă rugăm , aşa cum o cere protocolul elementar şi mai ales cei 7 ani de acasă, ci vă solicităm ; Institutul Academiei este somat să  execute imediat  ordinul « domnului » director executiv şi nu oricum, ci după cum urmează (pentru că, vezi doamne, Gelu Duminică şi semnatarii scrisorii sunt marii specialişti ai lingvisticii şi lexicologiei româneşti). Pe aceeaşi linie se situează, de data aceasta un articol, semnat Radu Ioanid  care a primit însă o replică convingătoare, competentă şi de bun simţ din partea scriitorului Dan Culcer, în articolul « Lingvistică, uz şi educaţie » (21 august 2011). De aceea nu mă voi opri prea mult asupra lui, cu atât mai mult cu cât concepţia şi comportamentul domnului « autor în calitate particulară » sunt vizate în mod implicit în paginile anterioare. Ceea ce frapează în acest articol – în afara fondului viciat de incompetenţă lingvistică - este superioritatea afişată, ironia la adresa Academiei care nu răspunde exigenţelor de « înaltă ţinută » angajată a autorului « în  calitate particulară), limbajul insultător  şi afirmaţiile iresponsabile, rătăcite (scandaloase definiţii,  antisemitismul şi rasismul exprimate sub egida Academiei Române,  Academia Română a acceptat elementele toxice ale unui limbaj extremist,  « cel mai înalt for ştiinţific al ţării », devenit infractor se pare pentru Radu Ioanid, a recidivat).  Si o ultimă mărturie a nivelului « elevat » de înţelegere a lexicologiei de către cel ce pretinde a da lecţii în domeniu : « Legitimizarea (poate legitimarea  - subl. noastră, A.M.) termenului de jidan prin transformarea lui de facto într-un sinonim al cuvântului evreu este un act antisemit ». Radu Ioanid dixit !!.. Este greu de priceput pentru unii faptul elementar că termenul jidan, - ca oricare alt cuvânt din dicţionar - n-are nevoie de legitimarea nimănui ; el există în limba română ca entitate lexicală neutră, aşa după cum el este de facto sinonimul peiorativ al cuvântului evreu. Deci actul antisemit este în mintea autorului, nu în substanţa cuvântului. Nici un cuvânt, din nici un dicţionar al lumii nu este antisemit, reacţionar, rasist, fascist, patriotic, insultător şi oricum mai doriţi d-v, în starea lui de lexem consemnat în dicţionar. El poate căpăta toate semnificaţiile aminte şi multe altele, doar în utilizarea sintagmatică ori frazeologică a unui vorbitor. Domnul Ioanid, dacă nu-i place limba ţării în care trăieşte, poate să-şi confecţioneze dacă vrea limba lui personală, dar nu poate să cârpocească limba română după bunul lui plac şi după interesele  politice ale nu ştiu cui.

          Fără a mai reveni asupra problemelor de fond abordate mai sus şi în lumina cărora textul trimis Academiei devine o fiţuică agramată care a compromis în cea mai mare măsură obiectivul avut în vedere, întrebarea fundamentală care se pune este următoarea : ce reprezintă pentru « domnul » director executiv şi semnatarii misivei sale Academia Română si institutele sale de cercetare ? Un fel de butic, de cârciumă, de unitate prestări servicii, un fel de femeie de serviciu care face, la ordin, menaj în spaţiile culturii şi ştiinţei româneşti ??!! Ce competenţe de specialitate are el care să-i permită, nu să ceară analizarea de către specialiştii Academiei a unor aspecte considerate de către unii ca fiind discutabile (un demers normal într-o societate normală), ci să pretindă imperativ, imediat şi sub ameninţare, ca Dicţionarul explicativ  al limbii române să fie modificat din raţiuni politice şi nu ştiinţifice ? Si mai este o chestiune, ridicată de altfel şi în alt context. Cine l-a mandatat pe Gelu Duminică şi pe toţi semnatarii scrisorii să vorbească în numele comunităţii ţigăneşti ? Sunt ei câştigătorii unor alegeri democratice organizate în rândurile minorităţii ţigăneşti sau sunt doar nişte personaje care s-au constituit aleatoriu în agenţii, asociaţii, centre, ligi ş.a.m.d. pentru a deveni preşedinţi, directori, purtători de cuvânt etc., pentru a accede la un statut social onorabil şi mai ales la banii proveniţi din fondurile europene, din finanţările fundaţiei Soros, din donaţii  şi din cine mai ştie ce alte surse ?  Opiniile d-lui Duminică şi a celor care-l susţin au cumva o mai mare greutate decât cele întruchipate de Ion Voicu, de exemplu , de fiul său, de Giony Răducanu, de toţi cei care au imortalizat în opere de artă lumea ţigănească cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile lor, de marii lăutari a căror orchestre de muzică ţigănească au făcut şi fac deliciile publicului pe toate meridianele lumii ? Au o mai mare greutate decât ceea ce cred ţiganii înşişi despre numele lor ?

         Si mai este o întrebare foarte importantă : cred promotorii acestui scandal că demersurile lor arogante şi nesustenabile ştiinţific, insultarea instituţiilor ţării şi a oamenilor ei de cultură servesc cauzele comunităţii ţigăneşti din România, reduc tensiunile existente între ţigani şi ceilalţi cetăţeni  din ţară şi străinătate, cresc simpatia şi înţelegerea fraternă faţă de ţigani şi faţă de problemele lor dificile ? Răspunsul rămâne să-şi afle întruparea în înţelepciunea celor care gândesc şi făptuiesc în mod autentic pentru comunitatea ţigănească. El nu este, de altfel, complicat nici pentru cei care doar se fac că trudesc pentru binele acestei comunităţi.

      Nu pot încheia aceste rânduri fără să-mi exprim tristeţea şi jena pe care mi le-a provocat comportamentul şi răspunsul d-lui Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române şi director al Institutului de lingvistică « Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti ». D-l Marius Sala, - un cărturar şi un specialist de seamă al culturii noastre, un om cu o extrem de fină percepţie şi mânuire a limbii române – nu putea să nu observe tonul agresiv, ireverenţios şi ultimativ al scrisorii primite, nu putea să nu sesizeze erorile de fond, din punct de vedere ştiinţific, al demersului făcut. De ce răspunsul său nu a abordat aceste aspecte care au atentat la demnitatea, la competenţa şi profesionalismul Academiei române, a Institutului de lingvistică şi a tuturor specialiştilor care au lucrat la Dicţionarul explicativ al limbii române ? De fapt, după opinia mea, nu d-l Marius Sala trebuia să răspundă scrisorii. D-lui trebuia să roage un grup de specialişti care au lucrat la dicţionar, să analizeze întâmpinarea primită şi să întocmească  răspunsul corespunzător care de bună seamă nu s-ar fi rezumat doar la prezentarea argumentelor ştiinţifice. Pentru că dacă pe d-l vicepreşedinte nu l-a deranjat tonul agresiv, erorile de principiu şi agramatismul textului, d-lui ştie foarte bine că un conducător nu vorbeşte doar în numele lui, ci mai ales în numele instituţiei. Conducătorii vin şi pleacă, instituţiile rămân. Răspunsul d-lui  oferă imaginea unui funcţionar timorat şi încovoiat de vinovăţie  căruia tov. Prim secretar, - după ce-l face cu ou şi cu oţet – îi cere, imperativ şi la termen să facă curăţenie în dicţionarul limbii române. Ba mai mult, scrisoarea ameninţătoare şi ultimativă este numită « sesizare » iar în promisiunea umilă pe care o formulează nu ezită să scrie, ca în vremurile de tristă amintire, că pe lângă exactitudinea ştiinţifică a definiţiilor de dicţionar el va asigura ca acestea să fie « şi cât mai corecte din punct de vedere politic ». De când criteriul politic, din epoca comunistă, a redevenit parametru şi criteriu în cercetarea ştiinţifică a Academiei române ? Cred că în această problemă, Academia ar trebui să-şi precizeze fără echivoc poziţia, aşa după cum sunt convins că este de datoria acestei instituţii emblematice să-şi onoreze cu demnitate blazonul, făptuirile şi făptuitorii ei.

In spiritul rubricii pe care o susţin aici, îmi exprim speranţa că înţelepciunea, bunul simţ şi buna credinţă vor iriga minţile şi sufletele celor aflaţi pe la diverse butoane ale mecanismului social, întru responsabilitate şi autentică dăruire.

                                                                 

Alexandru MELIAN

SRI desecretizarea și publicarea documentelor deținute despre Revoluția din 1989

 Eduard Hellvig, directorul SRI, a anunțat joi că a desecretizat şi a publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituţia le mai avea în păstrare cu privire la Revoluţia din 1989

„În 2015, primul an al mandatului meu, le transmiteam ofiţerilor SRI faptul că este obligatoriu ca cei care vin să slujească această naţiune trebuie să înţeleagă cât de greu s-au câştigat libertatea şi democraţia. Pentru noi ca organizaţie şi pentru mine ca director al ei în ultimii aproape opt ani, căutarea nu s-a oprit nicio clipă. Pentru că eu cred în continuare, cu tărie, în valoarea memoriei colective, peste generaţii. Înţelegerea preţului pe care unii oameni l-au plătit pentru aceste idealuri nu se poate realiza însă complet în absenţa unui concept-cheie: adevărul! Şi mă refer aici, în primul rând, la adevărul privitor la evenimentele sângeroase din 1989”, spune Hellvig în comunicatul de presă.

Documentele SRI privind Revoluția din decembrie 1989 pot fi consultate aici.

„Adevărul nu are un început sau un final. Tot aşa cum el nu aparţine cuiva anume. Noi toţi, însă, suntem responsabili pentru rezultatul lui deplin, iar acela va fi istorie. Avem, astfel, obligaţia de a-l căuta continuu, cu toată energia. Astăzi, SRI face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers naţional. Am desecretizat şi publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituţia noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluţia din 1989”, anunţă Directorul SRI.

Dosarul Revoției

Dosarul Revoluției din 1989  se află la Înalta Curte de Casație de Justiție din 3 august 2022, după ce a fost refăcut de către procurori.

Procurorul General, Gabriela Scutea, a declarat atunci că „reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.

• ”Se impune o clarificare în privința evenimentelor din 1989 (…) Foarte multe dintre dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm la ÎCCJ (…)”, a spus Gabriela Scutea, șefa Parchetului General.

În dosarul Revoluției sunt trimiși în judecată și fostul președinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus. 

În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

IMPERTINENȚA NAȚIONALISMULUI XENOFOB UCRAINEAN de Tiberiu Tudor

 

IMPERTINENȚA  NAȚIONALISMULUI  XENOFOB  UCRAINEAN

 

      Rada Supremă ucraineană a adoptat la 13 decembrie 2022  Legea  Minorităților, în contextul solicitărilor Ucrainei de Vest (autorităților de la Kiev) de a se afilia, în regim de urgență, Uniunii Europene. Legea este profund antieuropeană; în articolele fundamentale are un conținut xenofob explicit. Ea reflectă impertinența și cinismul diplomatic al Kievului care, în ceea ce ne privește, pe de o parte promite că  “după victoria noastră, vom sta la masă și vom aborda aceste probleme în mod diferit din ambele părți” (Kuleba), „Când situația va permite minoritatea română din Ucraina va avea parte de aceleași drepturi, protecție și tratament ca și minoritatea ucraineană din România” (Zelenski) și, pe de altă parte, în același timp, face un nou pas în direcția legiferării  deznaționalizării românilor din Teritoriile Românești Ocupate aflate la ora actuală în componența Republicii Ucraina.

            Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat de data aceasta mai ferm, în mod public și fără reticențele obișnuite, formulându-și organizat obiecțiile. Punctul nevralgic este abordat într-o formulare diplomatic corectă:

“În timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”,

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/mae-reactie-amara-la-noua-lege-a-minoritatilor-din-ucraina-care-limiteaza-drepturile-romanilor-este-regretabil-2193185

             Să explicităm.

            Legea Minorităților ─ Articolul 11. Dreptul la educație.

“1. Particularitățile utilizării limbilor minorităților (comunităților) naționale  în procesul de învățământ sunt stabilite prin Legea Educației din Ucraina și prin legi speciale în domeniul respectiv.

3. Instituțiile de învățământ particulare, care oferă învățământ general complet în ceea ce privește studiile medii pe cheltuiala persoanelor fizice și/sau juridice, în particular cele fondate de societăți culturale naționale și de reprezentanți ai minorităților  (comunităților) naționale, au dreptul să-și aleagă liber limba procesului de învățământ (cu excepția instituțiilor de învățământ care primesc fonduri publice) și sunt obligate să se asigure că elevii  stăpânesc limba de stat în conformitate cu standardele de stat.

Punctul 1 al articolului 11 al actualei Legi a Minorităților exprimă fără echivoc faptul că învățământul în limbile  minorităților se va desfășura, în continuare, așa cum a prevăzut Legea Educației din 2017 [1], adică numai la grădiniță și la școala primară:

 Conform (art. 7)  al Legii Educației din Ucraina,  pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană.  https://ciudei.files.wordpress.com/2017/11/art-7-legea-edu-ua.pdf

Punctul 3 al prezentei Legi a Minorităților întărește prin precizare articolul 7 al Legii Educației. Românii, singurul popor autohton din Teritoriile Românești Ocupate, nu mai pot învăța în limba română decât în licee autofinanțate.

Poporul român a mai trecut printr-o teroare culturală similară în timpul dualismului austro-ungar, când autoritățile de la Budapesta, cărora le era arondată administrarea Ardealului, dezlănțuiseră cea mai dură politică de maghiarizare. Cu diferența că era la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu la începutul secolului XXI.

Pentru comparație, în România

- avem trei licee de stat cu limba de predare ucraineană, la Suceava, Sighetu Marmației și Lugoj;

- conform Ordinlui ministrului Educației din 2 martie 2022, cetățenii din Ucraina care se înscriu la studiile universitare din România beneficiază de finanțare gratuită de la bugetul de stat al României  pentru acest an universitar și pentru următorul; etc.

Actuala politică de ucrainizare ─ din 2017 nemascată ─ instituită prin Legea Educației și reconfirmată în 2022 prin articolul 11 al  Legii Minorităților  exprimă aceeași disperare, de data aceasta a Ucrainei (mai precis a Ucrainei de Vest, a autorităților de la Kiev), de a-și constitui, prin deznaționalizarea popoarelor autohtone și a minorităților naționale, prin ucrainizare, o identitate națională pe întreg teritoriul pe care l-a moștenit de la defuncta Uniune Sovietică.

De multă vreme jurnalistul și scriitorul Viorel Patrichi, unul dintre cei mai buni experți autentici români în problema Teritoriilor Românești de peste Prut propune denunțarea Tratatului cu Ucraina [2], care a fost negociat în genunchi, în 1997 [3]. „Chiar cu americanii pe cap”, spune dânsul acum.

Este vremea să ne ridicăm din genunchi. Este vremea ca MAE al României ─ stat suveran independent, nu teritoriu al UE, nici teritoriu  NATO ─ să transmită Radei și președintelui Ucrainei că, dacă Legea Educației nu este revizuită în sensul eliminării articolului 7, România denunță Tratatul din 1997, pe baza încălcării continue a articolului 13 din acest tratat [4] de către partea ucraineană. Nu există nici un risc. Este un act politic conform cu dreptul internațional și cu legislația Uniunii Europene. Avem la dispoziție acest instrument diplomatic.

Pentru comparație: veto-ul MAE maghiar a blocat convocarea Comitetului NATO - Ucraina în cadrul recentei Conferințe a miniștrilor de Externe ai țărilor NATO ținute la București. Ungaria a instituit acest blocaj în 2017 (deci imediat după promulgarea Legii Educației din Ucraina) și, conform ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, blocajul rămâne în vigoare „atâta timp cât Ucraina nu redă drepturile maghiarilor din Transcarpatia”. Pentru a depăși oficial vetoul Ungariei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost nevoit să organizeaze o întâlnire separată a miniștrilor de Externe ai NATO cu cel al Ucrainei, Dmitro Kuleba (informală ─ “o cină separată”).

https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25933755-cum-justifica-ungaria-blocarea-comisiei-nato-ucraina-bucuresti.htm

După părerea mea este momentul întoarcerii armelor. Mă refer, desigur, la armele diplomației. România merge împotriva Istoriei.

 

           [1] Legea Educației din Ucraina

1mai 2022 https://www.cotidianul.ro/deznationalizarea-romanilor-din-ucraina/ 

28 sept. 2022 https://www.art-emis.ro/analize/politica-educationala-xenofoba-a-ucrainei

28 sept. 2022 https://www.activenews.ro/opinii/Politica-educationala-xenofoba-a-Ucrainei.-Profesorul-Tiberiu-Tudor-scrie-la-ActiveNews.-EXCLUSIV-176325

             [2] Viorel Patrichi,  România trebuie să denunțe tratatul cu Ucraina, Lumea, anul XXVIII, nr. 7 (352) 2022

[3] Tiberiu Tudor, Tratatul cu Ucraina ─ Istoria unei Trădări Naționale,  ed. Prestige, ediția a  IV-a,

[4] ibid., 169-174.

 

Tiberiu Tudor

Virgil Tănase. O altă perspectivă asupra demonstrațiilor din Piața Victoriei. 18 martie 2017. Cu un comentariu de Ion Coja

 Virgil Tănase. O altă perspectivă asupra demonstrațiilor din Piața Victoriei.
18 martie 2017


Scrisoare adresată de VIRGIL TĂNASE unui prieten francez care iubește România
O altă perspectivă asupra demonstrațiilor din Piața Victoriei
Publicat Vineri, 17 martie 2017
Dragă Jean-François,
Îţi mulţumesc pentru grija cu care ai decupat, din ziarul pe care-l citeşti cu încredere, îmi spui, articolul despre mişcările de stradă de la Bucureşti. Dar nu-ţi împărtăşesc bucuria. Altminteri decât crezi, ele nu mi se par o dovadă de democraţie, nici o pornire sănătoasă împotriva corupţiei. Dimpotrivă: corupţia e de partea celor care manifestă. Inocenţi în sine, precum rotiţele unui ceas care-şi fac cinstit meseria, fără să ştie că au fost integrate în mecanismul de declanşare a unei bombe, aceşti manifestanţi, care se cred, poate, curaţi, sunt elementele constitutive ale unui jaf atât de uriaş, încât puţini mai văd pădurea, cei de bună-credinţă plimbându-şi pancartele de copii naivi în hăţişurile care-i împiedică să-şi dea seama unde se află.
Dar pentru că, din prietenie, îmi ceri părerea, ţi-o voi da, deşi, în ceea ce mă priveşte, sunt azi în afara acestor lupte. Socotesc că mi-am făcut datoria riscându-mi viaţa când a spune lucrurilor pe nume era mai primejdios decât azi şi că e cazul să-mi văd de literatură, lăsând celor mai tineri misiunea de a păstra ceea ce generaţia mea le-a dat.
Acestea fiind spuse, nu mă pot împiedica să nu bag de seamă unanimitatea de păreri a celor citaţi – fapt neliniştitor din punctul de vedere al obiectivităţii. E totuşi curios că într-un peisaj politic unde partidul de guvernământ a câştigat atât de larg foarte recentele alegeri, reporterul nu găseşte pe nimeni care să aibă o privire diferită asupra evenimentelor. Fireşte, cuvântul meu n-are autoritatea personalităţilor ilustre care se exprimă în articolul citat. Am însă asupra lor un avantaj indiscutabil. Dat afară din Universitate, interzis ca scriitor şi regizor şi alungat din ţară, în momentul în care Nicolae Ceauşescu încerca să mă omoare la Paris pentru articolele împotriva lui publicate aici (luna aceasta, canalul de televiziune franco-german Arte a difuzat un nou documentar privind această tentativă de asasinat în cadrul unei serii intitulate „Les oubliés de l’Histoire“), distinştii intelectuali din „reportajul“ menţionat (care nu mai sunt în prima lor tinereţe) se bucurau fără mustrări de conştiinţă de avantajele sistemului totalitar. Li se părea firesc să li se ofere ceea ce era refuzat omului de rând şi aduceau, la nevoie, elogii şefului statului în termeni înduioşători (a se vedea, în acest sens, scrisoarea din 25 mai 1982 a Dlui Pleşu adresată Dlui Ceauşescu; într-o ţară în care a avea un paşaport era un miracol, Dl Liiceanu studia la Heidelberg; iar Dna Cârneci, care avea un post de cercetător într-o disciplină cu implicaţii ideologice, primea în 1986 un premiu de poezie care nu mi se pare că recompensa o disidenţă afişată etc.) Departe de mine, care ştiu cât e de greu (şi poate inutil) să stai drept în furtună, de a le face cel mai mic reproş. Dar de aici până la a conchide că o măruntă aristocraţie intelectuală consideră firesc să trăiască, sub toate domniile şi orânduirile, la nivel „occidental“ (european, dacă preferi), în timp ce gloata poate muri de foame, nu e decât un pas.
Pe care nu eu trebuie să-l fac.
„Orice putere colonială răsplăteşte cozile de topor“
Cum am renunţat de mult la jurnalismul de investigaţie (pe care l-am practicat mai demult luând câteva riscuri: eram la Santiago de Chile în timpul lui Pinochet şi la Bucureşti pe 25 decembrie 1989, de exemplu) şi neavând ambiţii politice (politica nu e treaba scriitorului – după cum explica atât de bine Kundera), îmi îngădui doar, în calitate de observator obiectiv, să-ţi sugerez câteva direcţii de reflecţie.
Decalajul dintre nivelul de viaţă al celor ce votează şi cel al pretinselor elite urbane (tineretul voios) care manifestă este flagrant. Ceea ce explică de ce votul majorităţii (45,47%), cu douăzeci de procente mai mult decât următoarea formaţie politică, dă în mod constant puterea celor care, mărind salariile şi pensiile, bursele studenţeşti, exonerând de la impozit veniturile mici etc., repară politica de „austeritate“ a guvernelor de dreapta. E astăzi o evidenţă că politica de rigoare a Comunităţii Europene sărăceşte deliberat popoarele, îmbogăţind până la (o) asfixie (proximă) o mână de capitalişti internaţionali.
Îţi semnalez în treacăt că această politică crâncenă, contestată vehement de o sumă de intelectuali de vază (de la Jacques Sapir, economist, la Emmanuel Todd, istoric, şi de la Michel Onfray, filozof, la Michel Houellebecq, scriitor) care prevăd explozii sociale nimicitoare, a făcut ca opinia publică din mai multe ţări – Anglia, Franţa (numai 38% de opinii favorabile Europei), Olanda, Italia, Grecia – să fie azi ostilă structurilor europene din care vor să se desprindă, în pofida clasei politice, ale cărei avertismente prăpăstioase sunt dezminţite flagrant de cum merg lucrurile în Marea Britanie. E ceea ce nu pot accepta cu niciun preţ cei care, în marile oraşe ale României, sunt plătiţi de firmele străine, beneficiază de binefacerile cu care orice putere colonială răsplăteşte cozile de topor şi profită de înlesnirile de înavuţire oferite de un sistem care privilegiază capitalul în detrimentul muncii (alt subiect de dezbatere şi de nelinişte în Occident). Aceştia se consideră o elită pentru că ţopăie pe Internet şi gângăvesc în limbajul informatic al mondializării – „mondializare“ despre care trebuie amintit că sporeşte rentabilitatea capitalului din ţările „dezvoltate“, făcând să muncească pe mai nimic în întreprinderile „delocalizate“ (şi în România deocamdată) o armată de nefericiţi şi, uneori, în Asia îndeosebi, copii exploataţi fără milă, ceea ce nu stârneşte proteste pe bulevardele bucureştene. Dar asta este de acum o altă chestiune, rezumată cinic de miliardarul american Warren Buffett, care striga cât îl ţinea gura în New York Times din 14 august 2011: „Lupta de clasă există şi noi, bogaţii, am câştigat-o“.
„Hoţi de boi umblă să prindă hoţii de ouă“
Ei bine, poate că nu.
Şi e cel puţin abuziv să califici dorinţa mulţimii de a trăi cât de cât omeneşte ca „populism“, cuvânt folosit cam des de elitele de la Bruxelles şi care sună cam puturos în gura celor care conduc Europa fără a fi aleşi. Nu e firesc oare ca într-o ţară în care PIB-ul cunoaşte o creştere importantă, în timp ce o mare parte a populaţiei trăieşte de azi pe mâine, venitul social să fie mai echitabil împărţit? E ceea ce contestă manifestanţii de la Bucureşti care apără interesele firmelor multinaţionale cărora li s-au vândut, fără să-şi dea seama (din cauza copacilor, presupun), că participă la o exploatare colonială, cea mai drastică formă de corupţie, şi că, dintr-o perspectivă mai largă, ei sunt cei care, hoţi de boi, umblă să prindă hoţii de ouă.
În ceea ce priveşte felul în care este prădată (şi deznaţionalizată) o ţară (menită să dispară, dizolvată în supa europeană), mă surprinde faptul că autorul reportajului pe care mi-l trimiţi, şi de a cărui bună-credinţă nu mă îndoiesc, nu face nicio referire la anumite pasaje ale scrisorii semnate pe 8 februarie de 84 de membri ai Academiei Române, deşi aceasta se află nu departe, la numai câteva sute de metri de piaţa unde vociferează „forţele vii ale României“!
„În democraţie, nu strada guvernează”
„(…) să ceri prin manifestări de stradă demisia guvernului legitim abia ales?!“
Nu m-aş opri la atât.
Îmi îngădui să-ţi sugerez câteva întrebări cărora mă feresc să le dau un răspuns, ca să nu fiu învinuit de parţialitate.
E oare o dovadă de democraţie să ceri prin manifestări de stradă demisia guvernului legitim abia ales şi care dispune de o majoritate zdrobitoare? E oare o dovadă de democraţie faptul că cel care ar trebui să fie preşedintele TUTUROR românilor coboară în stradă ca să încurajeze o fracţiune minoritară a electoratului? E democraţie ca acelaşi preşedinte să refuze funcţia de prim-ministru cuiva care nu e mai condamnat decât Dl Alain Juppé (candidat de dreapta la învestitura pentru alegerile prezidenţiale franceze) şi care nu e, până la o eventuală nouă condamnare, mai puţin presupus nevinovat decât actualul candidat al dreptei la preşedinţia Franţei, Dl François Fillon, anchetat pentru a fi plătit soţiei sale cam 800.000 de euro din banii statului (şi sume mai neînsemnate copiilor săi)? Şi atunci cum să nu se nască în electorat (care, în cazul unor alegeri anticipate, riscă să dea o şi mai largă majoritate partidului de guvernământ) suspiciunea că e la mijloc o manipulare?!
A cui?
Am toată încrederea în jurnaliştii ziarului pe care mi-l trimiţi, ca să facă lumină în această privinţă.
„Aş fi făcut o anchetă să mă asigur că lupta împotriva corupţiei nu a devenit o armă politică“
Cât priveşte corupţia şi decretul atât de controversat al Guvernului, mă mir că nu găsesc în „reportajul“ atât de documentat de la Bucureşti nicio referinţă la suprapopularea penitenciarelor, reproşată de mai mulţi ani autorităţilor din România. Nici la limita de 44.000 de euro, cred, dincolo de care amnistia nu se aplică (a se compara cu cei 800.000 de euro evocaţi mai sus). Nu e vorba nici de zecile de excepţii (dare şi luare de mită, trafic de influenţă etc.) ale proiectului de amnistie, care, la o primă vedere, pare mai puţin lax decât lasă să se creadă revolta celor care preferă lozincile strigate pe trotuar argumentelor (pe care poate, mai ştii!, nu le au – şi e păcat că toţi intelectualii de seamă care se exprimă în articolul citat preferă sentimentele grandioase faptelor precise şi ideilor cu bătaie mai lungă decât lărgimea unei străzi).
Pe de altă parte, dacă aş fi ziarist şi dacă aş pleca urechea la ce se spune în vastul spaţiu naţional care împrejmuiește piaţa unde au loc manifestaţiile, aş fi făcut o anchetă (jurnalistică), ca să mă asigur că lupta împotriva corupţiei nu a devenit o armă politică. N-ar fi prima dată şi s-a văzut şi la case mai mari. Cum n-am făcut propriile mele investigații, nu mă încumet să fac aluzie la zvonurile care circulă. Mă miră numai, ştiind cât de împărţite sunt lucrurile pe lumea aceasta, că o dată mai mult toată corupţia se-adună într-o parte şi toată frumuseţea sufletească de cealaltă, ca-n poveştile cu zâne şi cu scriitori/cineaşti/filozofi care par nişte Feţi-Frumoşi. Regret că un jurnalist care-şi cunoaşte atât de bine meseria, cum sunt toţi cei ai ziarului despre care este vorba, nu s-a grăbit să risipească cu argumente imbatabile suspiciunile care ar putea lăsa să se creadă că lupta (necesară şi binevenită) împotriva corupţiei e o manevră partizană.
Cunoscând obiectivitatea ziarului în care, din câte spui, ai atâta încredere, nu mă îndoiesc, dragă prietene, că redacţia va face totul pentru a-şi adânci analizele, ca să nu se pună iarăşi în situaţia penibilă din decembrie 1989, când anunţa mii de morţi la Timişoara, unde nu erau decât câtva zeci. Ar fi la fel de neplăcut că redacţia să ia drept luptători pentru democraţie pe cei care nu acceptă regula jocului decât dacă sunt lăsaţi să câştige – apropo de democraţie, tot din prietenie, îngăduie-mi să-ţi amintesc ce spunea de curând recentul nostru fost prim-ministru, Dl Manuel Valls, confruntat cu milioanele de manifestanţi (printre care şi tu) împotriva legii El Khomri, pe care a impus-o fără a o trece prin parlament: „În democraţie, nu strada guvernează“. Decât dacă, Doamne fereşte, Franţa nu mai e o democraţie? Sau România? Sau Europa? Nu mai ştiu. Dar nu mă îndoiesc că ziarul tău de căpătâi va da un răspuns satisfăcător acestei întrebări care azi ne chinuie pe toţi.
Cu aceeaşi veche şi trainică prietenie (care ne-a unitîncă de pe vremea când tu erai socialist şi eu nu prea),V.T., Paris, februarie 2017
Virgil Tănase (n. 16 iulie 1945, Galați)
Este un scriitor și regizor de teatru franco-român. A studiat filologia la Universitatea din București (1963-1968) și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale“ (1970-1974). După ce fusese exmatriculat de la Facultatea de Litere pentru faptul că îl menționase pe Emil Cioran la o conferință a tinerilor scriitori și după ce a lucrat ca betonist la Combinatul Siderurgic din Galați, i s-a impus, pentru a fi reprimit la facultate, să ia parte la „supravegherea informativă a legionarului grațiat Petrișor Marcel“. Dintr-un document din arhiva CNAS reiese că, după ce a acceptat această condiție, Virgil Tănase nu a respectat angajamentul luat și, la numai câteva luni după reprimirea lui în facultate, a fost „exclus din sistemul informativ“. Continuându-și activitatea de disident, Virgil Tănase a publicat în 1977, în Franța, un roman interzis în România și a dat, de la București, interviuri în presa străină, criticând aspru regimul politic românesc. Ca urmare, i s-a dat un pașaport pe care nu-l ceruse și i s-a impus să plece cu familia în străinătate. La începutul anului 1978, Virgil Tănase s-a stabilit în Franța, unde nu a cerut azil politic, rămânând cetățean român și după ce a obținut naționalitatea franceză.
La Paris, Virgil Tănase a obținut un doctorat în sociologia și semiologia artei (1979), sub conducerea lui Roland Barthes, și a desfășurat o amplă activitate de scriitor, de jurnalist și de regizor de teatru. Din 1999, el predă Istoria civilizațiilor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet de la Paris.
A fost, lângă Paul Goma, obiectul unei încercări de asasinare, pusă la cale de către Securitate, care l-a însărcinat pe Matei Pavel Haiducu să o execute.
Între 1993-1997 și 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Român din Paris, Franța.
Premii și distincții
Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997)
Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004)
Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos“ Galați
Premiul „Șerban Cioculescu“ al Muzeului Literaturii Române pentru memorialistică (2012)
Premiul Salonului de Biografie de la Hossegor (2013)
Ordinul Artelor și Literelor din Franța (1987)
Cavaler al Ordinului „Serviciu credincios” (2002)

Virgil Tănase ?
http://ioncoja.ro/virgil-tanase/
După publicarea pe acest site, zilele trecute, a scrisorii pe care dl Virgil Tănase a trimis-o unui prieten din Franța, comentând cele întâmplate în Piața Victoriei, alt prieten, de data asta prieten de-al meu, din străinătate, îmi cere să comentez și eu scrisoarea domnului Virgil Tănase… Mă execut și zic:

Scrisoarea este meritorie în mai multe feluri și din mai multe motive. Altfel nu aș fi pus-o pe site. Dar am și rezerve serioase, pe care nu le-aș fi făcut publice, dacă nu mă stârnea domnul Puiu! Rezervele mele privesc câteva afirmații ale autorului, precum și notele finale ale prezentatorului.

Bunăoara afirmația că Virgil Tănase „a studiat filologia la Universitatea din București (1963-1968) și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale“ (1970-1974). După ce fusese exmatriculat de la Facultatea de Litere pentru faptul că îl menționase pe Emil Cioran la o conferință a tinerilor scriitori…” conține un neadevăr scandalos: după 1963 nu putea fi exmatriculat un student de la Facultatea de filologie pentru vina de a-l fi menționat pe Emil Cioran! Se putea găsi un coleg, dornic să parvină, care să-l toarne pe Virgil Tănase că l-a menționat pe Emil Cioran, dar nu văd profesorii care pentru acest act de curaj l-ar fi exmatriculat pe un student. Dacă nu mă înșel, la vremea aceea decan era Alexandru Rosetti, iar prodecan Romul Munteanu. Niște boieri!

L-aș ruga pe dl Virgil Tănase, la care sper să ajungă aceste rânduri, să ne lămurească cum au stat lucrurile. Eu am fost student la aceeași facultate în perioada 1960-1965 și țin bine minte care era atmosfera din facultate. La admitere, în 1960, mi-a căzut la examenul de admitere să vorbesc despre romanul Bărăganul, la mare preț printre criticii oficiali. Eu am declarat în fața comisiei că nu am citit cartea lui V.Em. Galan, am încercat, dar mi s-a părut așa de prost scrisă că m-am lăsat păgubaș. Examinatorii, profesorii Ciompec și Chiosea, mi-au cerut să fiu mai explicit, m-am conformat și mi-au dat nota 10!… În 1963, dacă nu mă înșel, a apărut volumul de poezii ale lui Blaga, scos de Ivașcu, pare-mi-se! Este exclus ca menționarea lui Cioran, la o întrunire a scriitorilor, să atragă asemenea sancțiuni!… Domnule Virgil Tănase, cum a fost de fapt cu exmatricularea dvs?!…

În scrisoarea sa – repet: meritorie, remarcabilă, dl Tănase evocă însă, neinspirat, „momentul în care Nicolae Ceauşescu încerca să mă omoare la Paris pentru articolele împotriva lui publicate” la Paris. În Parisul unde dl Tănase fusese surghiunit de autoritățile române, expulzat, se poate spune.

La vremea aceea, povestea cu un Ceaușescu care dă ordin să fie asasinat tînărul scriitor Virgil Tănase avea ceva șanse să fie crezută, luată în serios! Dar azi, la 27 de ani de la asasinarea lui Ceaușescu, asemenea poveste nu mai poate fi vîndută decât la fraieri! Nu există nicio crimă politică care să se fi petrecut după 1964. Necum comandată de Ceaușescu! Ce mare adversar și mare pericol era dl Tănase cu articolele sale sau cu romanul publicat în Franța înainte de a fi „exmatriculat” și din Țară?! Hai să ne vedem lungul nasului!

L-am cunoscut pe Haiduc, în 1984, la Paris. Haiduc a fost ofițerul de securitate însărcinat chipurile cu asasinarea dlor Virgil Tănase și Paul Goma. Nu intru în detalii, ca să nu ne întindem prea mult la vorbă. Toată povestea a fost gândită de francezi, de serviciile speciale franceze, la comanda directă a lui Mitterand. Probabil și cu complicitatea aripei trădătoare a Securității. Scopul fiind compromiterea lui Nicolae Ceaușescu.

Mitterand a fost foarte activ în campania anti-Ceaușescu care a precedat și a provocat căderea acestuia. Un apropiat al soților Ceaușescu mi-a dat informația că Mitterand i-a cerut lui Ceaușescu un ajutor de un milion de dolari, nerambursabili, de care avea trebuință în campania electorală. Ceaușescu l-a refuzat, iar Mitterand ar fi primit acei bani de la Budapesta. De unde și schimbarea de atitudine a lui Mitterand, marcat anti-românească! Basmul cu încercarea de asasinat a celor doi scriitori români, Virgil Tănase și Paul Goma, i-a folosit lui Mitterand ca pretext pentru a suspenda relațiile cu Bucureștiul. Un pretext inventat de subalternii președintelui francez. Probabil că Virgil Tănase și Paul Goma nici azi nu cunosc exact-exact care a fost rolul lor!

Haiduc, un fel de play boy, sau de papițoi, mai pe românește, se trage din părinți securiști, prieteni și colegi cu celebrul Nicolae Pleșiță. Un ins, acest Haiduc, fost Hirsch la naștere, pe care nu poți pune nicio bază. Un sporovăitor găunos, pe care numai în postura de asasin la comandă nu-l poți imagina! Un astfel de asasinat este o treabă serioasă, nu-i pentru hahalere! Mai degrabă îl vezi pe Haiduc încălcând legea penală cu vreo găinărie, vreo mică escrocherie, dar nu cu un dublu asasinat în inima Parisului.

Repet ceea ce nu a mai spus nimeni dintre cei care au comentat dramoleta al cărei protagonist a fost domnul Tănase: e foarte probabilă o colaborare cu DST-ul francez din partea Securității, din partea aripii trădătoare, cea care a pregătit căderea regimului ceaușist și a beneficiat din plin de tot ce a urmat!

Ion Coja

Întreprinderi cu capital german (sau sub control german) care funcționau în România în 1944

Anexa nr. 2

Întreprinderi cu capital german (sau sub control german) care
funcționau în România în 1944¹

Nr. crt.	Denumirea	Forma juridică	Sediul	Obiectul	Capital social	Capital german
1	A.E.G.	8.A.R.	București	Fabricarea de instalații electrice	12 000 000	1 880 000
2	Adesgo	S.N.C.	București	Fabricarea de ciorapi și len- jerie	300 000 000	300000 000
3	Agfa-foto	8.A.	București	Articole foto	5 000 000	4 105 000
4	Agrara	8.A.R.	București	Comerț cu produse agricole	6 000 000	159 500
5	Agrex	8.A.R.	București	Export de cereale	20000 000	13 900 000- austriac 1 280 000- german
6	Agromex	8.A.R.	București	Comerț cu cereale	20 000 000	20 000 000
7	Alemania	8.A.R.	București	Asigurare- re asigurare	15 000 000	14 960 000
8	Antrepozitele Centrale	S.A.R.	București	Construcție de antrepozite	5 500 000	1 100 000- maghiar
9	Argintăria Berndorf	Firmă individuală	București	Ceasomicărie- bijuterii	7 000 000	7 000 000
10	Argo	s:a.r.	București	Comerț art. casnice	5 000 000	1 250 000
11	Arithmometra	S.A.R.	București	Comerț mașini de scris și cal- culat	9 000000	9 000 000
12	Armături și instrumente	8.A.R.	București	Comerț cu armături	1 000 000	400 000
13	Arta Decorativă	Soc. în comandită	București	Comerț cu artă decorativă	1 500 000	1 000 000
14	Astra	S.A.R.	București	Uzină de tunuri și proiectile	900000000	17 000
15	Astra Cereale	S.A.R.	București	Comerț cu cereale	5 000 000	1 000 000

16

Astra Română

S.A.R.

București

Industrie petrolieră

2 555 844 50(

) 227 000

17	” Aurel lamovici	S.A.R.	București	Construcții de drumuri	60 000 00(	) 5 000 000
18	Autorex	S.A.R.	București	Articole tehnice	500 ooc	> 450 000
19	Auxiliara	S.A.R.	București	Trafic și exploatare C.F.R.	60 000 00C	27 774 000 - . german 440 000 - austriac
To"	Avicola	S.A.R.	Săftica	Crescătorie de păsări	5 000 000	i 3 750 000
'21	Azuga	S.A.R.	București	Fabrică de bere	200 000 000	' 3 021 000
22	Babcoch Wilcox	S.A.R.	București	Instalații și cazane cu aburi	2 000 000	800 000
23	Banca Comercială Română	S.A.	București	Operațiuni bancare	300420 000	266273 000
24	Banca de Păstrare	S.A.	Homorod	Activități bancare	1 000 000	1 000 000
"25	Banca Industrială	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	20000000	657 500
26	Banca Pandora	S.A.	București	Operațiuni bancare	5 000 000	4 930 000
27	Banca Poporului	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	20 000 000	19 219 000
28	Banca Tâmăveana	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	4 114 000	422 750
29	Bates	S.A.R.	București	Comerț cu saci de hârtie	12 000 000	6 120 000- austriac
30	Bauer et Geier	S.N.C.	Com. Secsigiu Timiș	?	2 284 000	1 142 000
31	Beiersdorf	S.A.R.	Brașov	Producție de săpun și cosmetice	8 000 000 1	3 620 000 - german 200 000 - lustriac
32	Beton Monier	S.A.R.	București	Construcții de po- duri, șosele, silozuri	3 000 000	1 400 000
33	Beton und Monierbau A.G. Berlin	?	Corn. Olteni- Teleorman	Materiale construcții	1 000 000	1 000 000
34	Brause	?	Sibiu	Comerț cu rechizite școlare	200 000	160 000
35	Bucovina	S.A.	București	Industria lemnului	10 000 000	399 000 - german 138 000-ceh

	16	Àstra Română	S.A.R.	București	Industrie petrolieră	2 555 844 50(	) 227 000
	17	Aurel lamovici	S.A.R.	București	Construcții de drumuri	60 000 00(	) 5 000 000
	18	Autorex	S.A.R.	București	Articole tehnice	500 00C	> 450 000
	19	Auxiliara	S.A.R.	București	Trafic și exploatare C.F.R.	60 000 00C	27 774 000 - « german 440 000 - austriac

	20_	Avicola	S.A.R.	Săftica	Crescătorie de păsări	5 000 006	l 3 750 000
	21	Azuga	S.A.R.	București	Fabrică de bere	200 000 006	I 3 021 000
	22	Babcoch Wilcox	S.A.R.	București	Instalații și cazane cu aburi	2 000 000	800 000
	23	Banca Comercială Română	S.A.	București	Operațiuni bancare	300420 000	266273 000
	24	Banca de Păstrare	S.A.	Homorod	Activități bancare	1 000 000	1 000 000
	25	Banca Industrială	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	20000 000	657 500
	26	Banca Pandora	S.A.	București	Operațiuni bancare	5 000 000	4 930 000
	27	Banca Poporului	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	20 000 000	19 219 000
	28	Banca Tâmăveana	S.A.	Sighișoara	Activități bancare	4 114 000	422 750
	29	Bates	S.A.R.	București	Comerț cu saci de hârtie	12 000 000	6 120 000- austriac
	30	Bauer et Geier	S.N.C.	Corn. Secsigiu Timiș	?	2 284 000	1 142 000
	31	Beiersdorf	S.A.R.	Brașov	Producție de săpun și cosmetice	8 000 000	3 620 000- german 200 000 - austriac
	32	Beton Monier	S.A.R.	București	Construcții de po- duri, șosele, silozuri	3 000 000	1 400 000
	33	Beton und Monierbau A.G. Berlin	?	Corn. Olteni- Teleorman	Materiale construcții	1 000 000	1 000 000
	34	Brause	?	Sibiu	Comerț cu rechizite școlare	200 000	160 000
	35	Bucovina	S.A.	București	Industria lemnului	10 000 000	399 000 - german 138 000-ceh

36

București

S.A.R.

București

Fabrică de sticlărie

14 000 000

7 000 000

37	Buhuși	S.A.R.	București	Fabrică de postav	540 000000	1 102 000-german 870 OOO-austrM H
38	Bușteni	8.A.R.	București	Fabrică de hârtie	600000 000	28 360 000-german 23 560 000-austriac
39	Cadeca	8.A.R.	București	Casa de cadouri	5 000 000	3 500 000
40	Carmen	8.A.R.	București	Transporturi	20 000 000	19 500 000
41	Carmen	firmă individuala	București	Fabrică încălțăminte	10 000 000	10 000 000- austriac
42	Carol Hafner	S.N.C.	8ibiu	Fabrică de postav	986 000	335 000
43	Carsia	8.A.R.	București	Producție art. cosmetice	1 000 000	250 000
44	Cauciucul Quadrat	8.A.	București	Reprezentanță art. de cauciuc	40 0OO 000	150 000
45	Cavama	8.A.R.	București	Comerț cu locuri de casă	5 000000	4 999 000
46	Centrala de Energie	8.A.	Brașov	Centrală de energie pentru industrie	108 000 000	3 737 000
47	Chematex	8.A.R.	Timișoara	Fabrică de produse chimice	2400 000	1 200 000
48	Chemiag	8.A.R.	Sibiu	Comerț cu produse chimice	400 000	118 000
49	Chimigras	8.A.R.	București	Fabrică de produse chimice	7 000 000	6 350 000
50	Cilliesco	8.A.R.	București	Import instalații	2 000 000	2 000 000
51	Codere	8.A.R.	București	Comerț cu pro- duse farmaceu- tice și chimice	1000000	250 000
52	Coloranil	8.FI.C.	București	Comerț cu vopsele	4000 000	i 1 575 000
53	Columbia Graphophone	8.A.R.	București	Comerț cu patefoane și plăci	20 000 00C	) 14 500 000
54	Comagran	8.A.R.	București	Comerț cu prod, agricole	. 4 000 00(	) 1 000 000
55	Comatex	8.A.R.	București	Comision- 1 reprezentanța	. 1 000 00'	0 490 000

56	Comerț Lugoj	S.A.R.	Lugoj	Băcănie	1 500 000	750 000
57	Compania Britano- Română	S.A.R.	București	Import-export	1000 000	580 000
58	Compania Generală Comercială	S.A.R.	București	Dezvoltarea industriei și a comerțului	1 000 000	635 000
59	Concentra	S.A.R.	București	Fabrică cerneluri	6 000000	2 600 000
60	Concordia	S.A.	București	Exploatare mine, păduri și cariere	38 000 000	38 000 000
61	Confirul	S.A.R.	București	Comerț mercerie	1 000 000	800000
62	Contexport	S.A.R.	București	Art. de galanterie	2 500 000	1250000
63	Continental Caoutchouc	S.A.R.	București	Import- export cauciuc	10 000 000	7 000 000

_64	Coroana	S.A.R.	Brașov	Țesătorie	100 000 000	50 000 000
65	Creditul Minier	8.A.R.	București	Industria minieră	782 800 000	146 000
66	Danubia	S.A.	București	Asigurări generale	12 000 000	12 000 000
67	Danugram	S.A.R.	București	Export prod, agricole	15 000 000	14 700 000
68	Demag Română	S.A.R.	București	Comerț cu instalații metalurgice	2 000 000	1 870 000
69	Derubau- Deutsche Rumânische Bauuntemchmung	S.N.C.	București	Construcții de drumuri	214 580 000	214 580 000
70	Derunex	S.A.R.	București	Comerț produse agricole	2 000 000	1 400 000
71	Domeniul Broșteni	S.A.R.	București	Exploatări forestiere	50 000 000	9 750000
72	Drama	S.A.R.	București	Exploatare forestieră	150 000 000	116 000
73	Duisberg	Firmă individuală	București	Desfacere art. casnice	6 760 000	6 760 000

74	Durex	S.A.R.	București	Export produse agricole	60 000 000	59 970 000
75	Elgiba	S.A.R.	Timișoara	Distribuție energie electrică	10 000 000	9 725 000
76	Elin	S.A.R.	București	Comerț cu mașini și aparate electrice	500 000	320 000
77	El-Te-Gra	S.A.R.	București	Articole electrice	5 000 000	260 000
78	Elverom	S.A.R.	București	Comerț diverse	1 000 000	300 000
79	Europetrol	S.A.R.	București	Extracție minereu de molibden	4 000 000	3 110 000
80	Excelsior	S.N.C.	București	Fabrică mat. abrazive	5 692 194	2 277 000
81	Faber Castell	S.A.R.	Sibiu	Comerț cu creioane	5 000 000	4 590 000
82	Fabrica de cauciuc	S.A.R.	București	Articole din cauciuc	90 000 000	27 000 000
83	Fabrica de Celuloză Zămești	S.A.	București	Fabrică de celuloză	150000000	1 800 000
84	Fabrica E. Lessel	S.A.R.	București	Fabrică de cherestea	10 000 000	6 850 000
85	Fabrica Română de Creioane	S.A.R.	Sibiu	Fabrică de creioane	8 000 000	2 800 000
86	Fanto Gallia	S.A.R.	București	Comerț produse petroliere	5 000 000	50 000- austriac
87	Farmacosmo	S.A.R.	București	Comerț cu creioane	2 000 000	800 000
88	Ferominiera	S.A.R.	București	Reprezentarea firmelor străine	6 000 000	5 960 000
89	Ferostall Helmut Nort	S.A.R.	București	Reprezentanță	1 000 000	750 000
90	Ferro Wolff	S.A.R.	București	Comerț instalații petroliere	4 000 000	2 000 000
91	Fibi	S.A.R.	București	Fabrică de dulapuri	10 000 000	9 702 000
92	Fier și Tub	S.A.R.	București	Comerț cu tuburi	20 000 000	19 190 000- german 700 000- austriac

93	Filiera	S.A.R.	București	Atelier mecanic	3 500 000	430 000
94	Fimet	S.A.	București	Reprezentanță industrială	1 000 000	275 000
95	Fire D.M.C.	S.A.R.	București	Comerț cu textile	25 000 000	24 745 000
96	Florescu și Frank	S.N.C.	București	Reprezentanță	100 000	50 000

r	117	Hansa Română	S.A.R.	București	Transporturi	10 000 000	7 500 000
	118	lansagraria	S.A.	București	Reprezentanță semințe oleagi- noase	12 000 000	5 900 000
	119	Hansarex	S.A.R.	București	Import art. casnice	5 000 000	1 540 000
	120	Hanseatica	S.A.R.	București	Comerț produse agricole	1 000 000	300 000
	121	Hanserex	S.A.	București	Import-export	2 000 000	1 850 000
	122	Heinrich Kuns	S.A.R.	Comarnic	Articole ino- xidabile și țevi bazalt	46 000 000	200 000

	123	Herbert, Roth&Co	S.A.R.	Cisnădie	Fabrică de postav	85 680 000	9 520 000
	124	Hochtief Prager	S.N.C.	București	Construcții	10 000 000	5 000 000
	125	Holtzbahn	SAR.	București	Construcții barăci	16 000 000	2 500 000
	126	Horticultura	S.A.R.	București	Comerț cu prod, agricole	3 000 000	1 200 000
	127	Hortus	SAR.	București	Industrializare fructe și legume	10 000 000	3 000 000
	128	Hubbe Hansa	S.A.R.	București	Comerț cu să- mânță de ricin	1 000 000	900 000
	129	LM.C.	S.A.R.	București	Import-export	20 000 000	11 000 000
	130	I lux	S.A.R.	București	Desfacere art. electrice	750 000	250 000-german 500 000-austriac
	131.	împletituri Arad	S.A.R.	Arad	Tricotaje	36 000000	200 000
	132	Indeca	S.A.R.	București	Construcții de drumuri	3 500000	225 000
	133	Index	S.N.C.	București	Articole tehnice	500 000	250 000
	134	Industria Agricolă	S.A.R.	București	Plantații de cicoare	6000000	30 000
	135	Industria Forestieră Româno- Germană	S.A.R.	Vatra Domei	. Ind. forestieră	800 000	600 000
	136	Industria Hildebrand	S.A.R.	Brăila	Prelucrare cereale	6000000	i 5 910 000

97	Forajul	S.A.R.	București	Sondaje petrol și mine	35 000 000	9 000
98	Foresta din Nădrag	S.A.R.	Bucure°ti	Exploatări forestiere	32 500 000	5 160 000
99	Foresta italo- românâ	S.A.R.	Bucure°ti	Comerț cu mate- riale lemnoase	22 942 800	1 400
100	Forestiera- Nàdrag	S.A.R.	Bucure°ti	Industria lemnului	32 500 000	4 826 750
101	Frank cafea	S.A.R.	Bucure°ti	Fabrică de cafea °i cicoare	150 000 000	120 000
102	Frantz Wagner	Firmă individuală	Bucure°ti	Accesorii bijuterii	477 000	477 000
103	Frații Falvitius	S.A.R.	Sibiu	Construcții de fier	8 000 000	1 140 000- austriac
104	Frații Schiell	S.A.R.	București	Fabrică de mașini	60 000 000	259 000
105	Frații Stôlwerck	S.A.R.	Brașov	Fabrică de cioco- lată și dulciuri	25 000 000	20 000
106	Fructul Românesc	S.A.R.	București	Valorificare prod, agricole	10 000 000	5 000 000
107	G.B.L.	S.A.R.	Sebe°- Alba	Fabricarea de cio- rapi și lenjerie	70 000 000	69475 000
108	Gallina	S.A.R.	Bucure°ti	Comerț cu păsări vii	4 000 000	3 000 000
109	Garoma	S.A.R.	Bucure°ti	Vânzare păsări și ouă	15 000 000	14 550 000
110	Gea Krayer	S.A.R.	Timi°oara	Prod. farmaceutice	10 000 000	260 000

111	Gratioza	S.A.R.	Bucure°ti	Fabrică de plicuri	78 640 000	655 000
112	Gravura	Firmă individuală	Bucure°ti	Atelier de gra- vură	1 689 000	1 689 000
113	Grundsan	S.A.R.	Arad	Articole de fie- rărie	20 400 000	19 970 000
114	Guttermas	S.A.R.	București	Articole mer- cerie	50 000 000	48 562 000
115	Haas&Co	S.N.C.	București	Comerț cu blănuri	3 000 000	1 000 000
116	Hafner Wilhelm	Firmă individuală	București	Desfacere pro- duse de pielărie	1 500 000	1 500 000

137

Industria Medico-Tehnică

S.A.R.

București

Comerț cu aparate medico-sanitare

1000000

160 QOol

138	Industria Silvică din București 1	S.A.R.	București	Industrializare și corn, cu lemn	25 000 000	1500
139	Industria Sudurii	Ș.N.C.	București	Atelier sudură	170 000	127218
140	Industria Textilă Arădeană	S.A.R.	Arad	Fabrică de postav	60000000	310000
141	Industria Zahărului	S.A.R.	București	Fabrică de zahăr	250000000	59500
142	Intercontinental Maritim	S.A.R.	Brăila	Transporturi maritime	3000000	750000
143	Internaționala	8.A.R.	București	Transporturi internaționale	loooooc	900000 1
144	Intemova	8.A.R.	București	Comerț cu produse petroliere	5000001	) 1900000
145	Interom	S.A.R.	București	Comerț cu articole tehnice	2 000001	) 1900000
146	> Interom	S.A.R.	București	Mașini pentru șosele	5000001	) 3 200000
147	' Interpres	8.A.R.	București	Editură	12 000 001	c> 7200000
148	l Interradio	8.A.R.	București	Stație radio	100000001	o 11650000
149	Intrans	S.A.R.	București	Societate de transport	5 000001	2 750 000- D austriac
150	întreprinderile „Ing. Tiberiu Eremia“	8.A.R.	București	Birou de construcții	40 00000	0 117 000
151	Ioan Cantacuzino	8.A.R.	București	Fabrică de ciment	100 000 001	D 33 500
152	Josef Gheringen	S.N.C.	Sibiu	Ind. lemnului	50000	475 000- 0 austriac
153	Josef Langer	Firmă individuală	București	Comerț cu metale colorate	20485 001	0 20485 000
154	Josef Rech	8.A.R.	București	Comerț cu bijuterii	9000001	3 000000
155	Kabe	S.A.R.	București	Izolări termotehnice	2 612 001	} 1512000
156	Kandia	8.A.R.	Timișoara	Fabrică de dulciuri	10 000 001	) 17 000
157	Kares	8.A.R.	București	Fabrică de hârtie	1500001	) 342 000

158

Kast Ehinger

S.A.R.

București

Articole grafice

10 000 000

6 118 000- german 3 332 000- austriac

159	Klôkner Humboldt Dentz	S.A.R.	București	Comerț art. tehnice	2 000 000	1 860 000
160	Knor	Firmă individuală	București	Agenție comision	300 000	300 000
161	Kôber&Man	S.N.C.	București	Atelier mecanic	696 000)	115 000
162	Kôchner Humboldt Deutz	Firmă individuală	București	Import piese auto	2 000 000	1 870 000
163	Lamet	8.A.	București	Comerț diverse	1 OOOjOOO	600 000
164	Laurențiu Lengyel	S.A.R.	București	Fabrică de mobilă	10 000 000	7 500 000
165	Legrain	8.A.R.	București	Reprezentanță cosmetice	5 000 000	600 000
166	Leonida&Co	S.A.R.	București	Reparații și montaj auto	320 000 000	400 000
167	Leul	8.A.R.	București	Fabrică de cerneluri	22 000 000	2 340 000
168	Luckas și Petrovici	S.N.C.	Brașov	Depozit de mobile	20 000	10 000
169	M.B.A.	S.A.R.	București	Comerț cu mașini	5 000 000	2 000 000
170	Mannesman Română	S.A.R.	București	Reprezentanță comercială	5 000 000	1 000 000
171	Marea Neagră	S.A.R.	București	Pescării	3 000 000	2 000000
172	Marginea Reșița	S.A.R.	Timișoara	Industrie forestieră	75 000 000	39 940 000
173	Marmi	S.A.R.	București	Lucrări de marmură	15 000 000	10 100 000
174	Mateescu și Stamek	S.N.C. ■	București	Comerț cu parchete	300 000	100 000
175	Mercantil- Import	S.A.R.	București	Comision- reprezentanță	1 000 000	490 000
176	Mercedes	S.A.	București	Import art. de birou	4 000 000	2 512 500
177	Mica .	S.A.R.	București	Societate minieră	750 000 000	9 513 000

178	Milan	S.A.R.	București	Fabrică de cer- neluri tipografice	5 000 000	4 872000
179	Mineralia	S.A.R.	București	Extracție mine- reu de fier și magnezită	10 000 000	3 000 000
180	Moara și Țesătura	S.A.R.	Lugoj	Moară și țesă- torie	15 000 000	7 500- austriac
181	Montana	S.A.R.	București	Comerț cu căr- buni și var	3 000.000	3 000 000
182	Motorex	S.A.R.	București	Comerț cu piese auto	2 000 000	1 200 000
183	Müller Cere- ale Export	S.A.R.	București	Export de cerale	25 000 000	20 000 000
184	Nedrom	SA.	București	Exploatare forestieră	1 000 000	400 000 - olandez
185	Negocia	Soc. anon.	București	Comerț cu art. textile	2 500 000	435 000
. 186	Nitrogen	S.A.R.	București	Prod, de carbid, amoniac, sodă	1 miliard	2 000 000
187	Oborul	S.A.R.	Timișoara	Producție came	10 000 000	4 900 000
188	Oficiul Cauciucului	S.A.R.	București	Comerț cu art. de cauciuc	600 000	600 000
189	Oficiul Cine- matografic Român	SAR.	București	închiriere de filme	Z 000 000	2 300 000
190	Oficiul de Vânzare al Animalelor și Produselor Animale	i S.A.R.	București	Organizarea și finanțarea creș- terii animalelor	10 000 000	6 700 000

191	Olympia	S.A.R.	București	Mașini de scris	6 000 00C	1 5 760 000
192	Oscar Schunk	?	București	Societate de asigurare	2 000 00(	) 1 700 000
193	Oțelăriile Poldi Poldihitte	S.A.R.	București	Comerț cu oțel	20 000 00(	) 20 000 000
194	Oțelul Boehler	S.A.R.	București	Comerț cu oțel	5 000 00(	} 4 570 000 - austriac
195	_ Oțelul Union	S.A.R.	București	Comerț cu metale	4 000 001	l) 3 900 000
196	Otto Hamich&Co	S.A.R.	București	Comerț cu art. tehnice	1 000 00	0 450 000
197	Palma Cauciuc	S.A.R.	București	Comerț cu art. de cauciuc	3 000 00	0 1 350 000

198	Paul Sezanov	Firmă individuală	Buzău	Fabrică uleiuri vegetale	3 000 000	3 000 000
199	Pax	S.A.R.	București	Comerț cu piese	2 300 000	1 750 000
200	Peterobergr	S.A.R.	Brașov	Fabrică de lacuri și vopsele	5 000 000	2 000 000- austriac
201	Petrolul	8.A.R.	București	Exploatarea și vânzarea petro- lului	15 000 000	75 400-german 7050-austriac
202	Petroșani	S.A.R.	București	Exploatare mine de cărbuni	1.410.000 000	1 164 395 500- maghiai
203	Phoenix	8.A.R.	București	Reprezentanță uleiuri vegetale	220 000 000	441 000
204	Prahova	S.A.R.	București	Societate minieră	330 000 000	700 000
205	Prerons	S.A.R.	București	Aplicare aparate de bord pentru aviație	10 000 000	2 820 000
206	Prima Fabrică de Sticlă cu Gaz Metan	SAR.	București	Reprezentanță Sticlărie	300 000 000	111 000
207	Prima fabrică meca- nică de butoaie	S.A.R.	București	Fabrică de butoaie	24 000 000	22 780 000
208	Produse Țărănești	S.A.R.	București	Comerț cu cereale	2 000 000	2 000 000
209	Publicitate Universală	S.A.R.	București	Agenție de publicitate	1000 000	700 000

210	R.I.P.	S.A.R.	București	Reprezentanță	500 000	275 000
211	Rășina	S.A.R.	București	Industria forestieră	3 000 000	20 000
212	Reconstru	Firmă individuală	București	Construcții clădiri din lemn	1 000 000	1000000
213	Redevența	S.A.R.	București	Exploatarea și com. prod, sub- solului	400 000 000	235 000
214	Reprezentanța Metalurgică	S.A.R.	București	Comerț art. tehnice	10 000 000	5 500000
215	Ripiceni	S.A.R.	București	Fabrică de zahăr	400 000 000	132 000
216	Rizeria Română	S.A.R.	Brăila	Prelucrare cereale	45 000 000 1	44 325 000
217	Roechling	S.A.R.	București	Comerț cu oțel	2 000 000	1 800 000
218	Rogerma	S.A.	București	Valorificarea animalelor	1 000 000	500 000
219	Rogifer	8.A.	București	Producție și pre- lucrare fier și oțel	500 000 000	250 000000
220	Romanii	S.A.R.	București	Comerț cu vopsele import	5 000 000	2 050 000

r\.	^mâno-Germanâ	S.A.R.	București	Comerț cu acce- sorii camioane	4 000 000	2 300 000
2?1	Romigefa	S.A. ]	București	Comerț cu pro- duse farmaceutice	5 000 000	1 250 000
222	^Rosenthal	S.A.R. Î	București i	Comerț cu porțelan	6 000 000	2 700 000
B. 224	-—Ruberoid	S.A.R.	București	Fabricare carton asfaltat	11 000 000	4 950 000

	'g^doîTSchmidt	S.A.R.	București	Fabrică de unelte	12 000 000	5 148 000
	Rud-Sac	S.A.R.	București	Mașini agricole	25 000 000	1 150 000
A rr«	Rumpel	S.A.R.	București	Instalații de puțuri	25 000 000	24 950 000
	S&B	S.A.R.	București	Accesorii industria petrolieră	1 000 000	278 000
229	5I.R.D.E.P.	S.A.R.	București	Operații în industria de petrol și mine	40 000000	26 640 000
— 230	S.A.R.M.I.	S.A.R.	București	Cumpărare și închiriere de mașini	1 000 000	400 000
231	S.I.S.A.	S.A.R.	București	Selecționare se- mințe agricole	3 100 000	1 213 000
232	S.R.D.	S.A.R.	București	Navigație dună- reană	320 000 000	1 384 000
233	S.T.B.	S.A.R.	București	Societate de tram- vaie	900 000 000	394 000
234	Samart	S.A.R.	București	Export de cereale	1 000 000	237 500
235	Sarcomex	S.A.R.	București	Comerț cu elec- trocasnice	2 000 000	1 600 000 - austriac
236	Sardex	S.A.R.	București	Transporturi- antrepozite	1 000 000	300 000
237	Sarex	S.A.R.	București	Comerț cu produse agricole	25 000 000	10 500 000
238	Sarmi	S.A.R.	București	Comerț cu mașini și instalații	1 000 000	1 000 000
239	Sarotec	S.A.R.	București	Antrepriză	2 000 000	685 000
240	Scandia Română	S.A.R.	Sibiu	Fabrică de con- serve și mezeluri	9 000 000	3 000 000
241	Schenker&Co.	S.A.R.	București	Societate de trans- port	40 000 000	39 835 000
242	Scherg & Co.	S.A.R.	Brașov	Fabrică de postav	960 000 000	80 000 000
243	Schmollpast	S.A.R.	București	Fabrică creme de ghete	18 000 000	15 815 000- ! austriac
244	Sedem	S.A.R.	București	Exploatarea mine- lor	12 000 006	I 5 760 000
245	Segmentul	Firmă individuals	. București	Comerț cu piese auto	1 660 006	f 1 660 000
246	Semina	S.A.R.	București	Cultură și comerț semințe	5 000 00c	) 2 500 000

247	Sempuft Cauciuc	S.A.R.	București	Comerț cu cauciuc	6 000 000	6 000 000
248	Sensperit Cauciuc	SAR.	București	Desfacere prod, de cauciuc	6000000;	5 700 000 - austriac
249	Serges Richard	Firmă individuală	București	Comerț	4 500 000	4 500 000
250	Seta	S.A.R.	Sibiu	Centrala electrică	100 000 000	10 000
251	Sidol	SAR.	București	Prod. Art. chimice	8 100 000	1 505 000
252	Silvarom	S.A.R.	București	. Ind. forestieră	10 000 000	9 700 000
253	Silvarom	S.A.	București	Exploatări forestiere	10 000 000	4 000 000
254	Skoda Steyer	S.A.R.	București	Comerț cu piese și motoare	4 000 000	2 000 000 - austriac
255	Societatea Conti- nentală pentru Co- merțul fierului	S.A.R.	București	Comerț cu fier	50 000 000	31 600 000
256	Societatea pentru Furnituri Militare	S.A.R.	București	Fabrică de încălțăminte	15 000 000	2 126 000
257	Societatea pentru întreprinderi Mobi- liare și Imobiliare	S.A.	București	Operații finan- ciare	5 000 000	2 000 000
258	Soia	S.A.R.	București	Cultura și exp. semințelor olea- ginoase	50 000 000	50 000 000
259	Solagra	S.A.R.	București	Cultură și co- merț plante oleaginoase	30 000 000	14 700 000
260	Somag	S.A.R.	București	Desfacerea tex- tilelor	5 000 000	4 570 000- austriac
261	Steaua Motrice	S.A.R.	București	Reparații auto- mobile	15 000 000	14 250 000
262	Steaua Română	S.A.R.	București	Industrie petro- lideră	1 500000 000	5 797 500
263	Steaua României	S.A.R.	București	Asigurare-reasi- gurare	20 000 000	5 182 000
264	Stella	S.A.R.	București	Prod. art. cos- metice	120 000 000	i 144 000
265	Stroești	S.A.R.	București	Exploatare forestieră	25 000 006	1 1 000 000
266	Subsolul Român	S.A.R.	București	Societate minieră	24 000 006	1 84 600
267	Suchard	S.A.R.	București	Fabrică de cio- colată	24 000 006	1 68 000
268	Sudost-Comerț	S.A.	București	Reprezentanță- comision	2 000 006	1 1 800000
269 1	Sudôstropa	S.A.R.	București	Ind. textilă agricolă	10 000 006	) 4 900 000

rïW	Tamara	S.A.R.	Timișoara	Fabrică de produse chimice	3 000 000	3 000 000
TtT	Tarcău	S.A.	București	Industria lemnului	700 000	422 500
'272	Tarsia	S.A.	București	Desfacere prod, cosmetice	1 000 000	650 000
■273	Tatra Română	S.A.R.	Arad	Reprezentanță de mașini	3 000 000	2 990 000
”274	Teba	S.A.R.	București	Țesătorie	40 000 000	39 965 000
'275	Technophon	S.A.R.	București	Comerț cu aparate radio	2 000 000	1 250 000
276	Teco	S.A.R.	București	Accesorii feroviare	5 000 000	700 000
277	Teleajen	S.A.R.	Ploiești	Fabrică de hârtie	20 000 000	1 800 000
278	Terestra Maritimă	S.A.R.	București	Societate de transporturi	10 000 000	1 500 000 - austriac
279	Terpema	SAR.	București	Producție uleiuri de parfum și esențe ali- mentare	6 000 000	2 600 000
280	Teutsch Victor	S.A.R.	Brașov	Comerț cu pielărie	6 000 000	170 000
281	Textila Delea Veche	S.A.R.	București	Țesătorie	60 000 000	15 000
282	Theodor Thorer	S.A.R.	București	Comerț cu blănuri și piei	12 000 000	8 040 000
283	Titan-Nădrag- Călan	S.A.R.	București	Uzine metalurgice	600 000 000	4 211 000
284	Tramvaiele Electrice Sibiu	?	Sibiu	Societate de transport	3 550 000	4 000
285	Transilvania	S.A.R.	Timișoara	Desfacere prod, textile	3 000 000	3 000 000
286	Transmare	S.A.R.	București	Comerț cu art. tehnice	12 000 000	4 650 000
287	Transpetrol	S.A.R.	București	Transport și corn, de produse petroliere	8 000 000	3 560 000
288	Trei inele	S.A.R.	București	Comerț cu oțel	11 000 000	4 280 000
289	Tricotaje București	S.A.R.	București	Fabrică de tricotaje	100 000 000	2 325 000
290	Unic-Herbert	S.A.R.	București	Comerț cu covoare	3 000 000	3 000 000
291	Union	S.A.R.	Jimbolia	Fabrică de pălării	3 750 000	475 000 - austriac 3 275 000 - ceh
292	Unirea	S.A.R.	București	Fabrică de ape gazoase	1 000 000	37 000
293	Uniunea de comerț	S.A.R.	București	Magazin universal	6 000 000	5 100 000
294	Uzina Electrică Sibiu	S.A.R.	Sibiu	Centrala electrică	27 000 000	153 000- austriac
295	Uzinele de Fier și Domeniile Reșița	S.A.R.	București	Uzine metalurgice	1000 000 000	496 000- german 126 000- austriac
296	Uzinele de Mo- delat și Emailat	S.A.R.	Mediaș	Fabrică de vase emailate	84 000 000	31 077 000

297	Uzinele Eberhardt	S.A.R.	București	Reprezentanță	2 000 000	1 1 100 000
298	Uzinele Lanz	S.A.R.	București	Mașini și in- ventar agricol	10 500 000	1 115 000
299	Valune	8.A.R.	București	Exploatări forestiere	2 000 000	100 000
300	Via	8.A.R.	București	Construcții de drumuri	35 000 000	25 720 000
301	Vipa	S.A.R.	București	Fabrică de săpun	2 000 000	1 400 000
302	Virom	8.A.R.	București	Comerț cu vinuri	2 500 000	1 200 000
303	Wilhelm Lindner	Firmă individuală	București	Reprezentanță mașini de cusut	100 000	100 000
304	Wilhelm Tellman	8.A.R.	Brașov	Fabrică de postav	94 500 000	30 000
305	Winter Wilhelm	Firmă individuală	București	Desfacere postavuri	4 000 000	4 000 000
306	Wolf	8.A.R.	București	Fabrică de mașini	60 000 000	3 932 000
307	Wolff mașini	S.A.R.	București	Comerț cu mașini	10 000 000	9 920 000
308	Zadim-Valea Buzăului	8.A.R.	Prejmer	Industria lemnului	15 000 000	14 700 000

/ / Numele

acțiuni / și valoarea nomi- ! nală

Capitalul în 1 lei

Germaniei

acțiuni germane

în lei de 1

				bursă
Românească						evaluări

Datele sunt extrase din A.I.C.B., fond Subsecretariatul de Stat al Românizării, Direcția Drepturilor
' ^osarnr- 348/1940, f. 103 și dosar nr.23/1942, f 43-44.

yțnexa iu.j

Situația capitalului german
în societățile petroliere din România - septembrie 1942*

Anexa nr. 4

Surse de finanțare a investițiilor în cadrul sovromunlor
după planul pe 1953*

Denumirea	Volumul to- tal al inves- tițiilor	Din care:		Fondul de	Fonduri	Aportul în capital social		Credite pe termen lung
organizației		Lucrări de investiții	Reparații capitale	amortizare	și rezerve	Partea so- vietică	iPartea română	U.R.S.S.	R.P.R.
Sovromcărbune	375 100	340 000	35 100	171 000	4 200	—	—	—	199 900	1
Sovrommetal	209 604	191 350	18 254	73 654	2 700	—	—	—	133 250
Sovromtractor	46 870	43 050	3 820	25 617	—	21253	—	-	-
Sovromchim	65 485	65 000	485	15 500	2 180	—	24 200	—	—
Sovromlemn	64 824	59 384	5 240	14 940	6 800	—	15 000	—	42 884
Sovromconstrucția	153 200	135 000	18 000	38 800	15 200	—	-	-	66 500
Sovrompetrol	2 560 000	2 395 000	165 000	665 349	40 371	1 230 200	—	237 500	237 500
Sovromgaz	31 145	28 000	3 145	16 845	1 700	900	—	—	11700
Sovromutilajpetrolier	169 200	157 000	12 200	68 200	12 000	—	—	—	89 000
Sovromtransport	44 950	45 535	4 000	14 000	4 435	—	-	-	31 100
Sovromnaval	49 535	18 600	26 350	20 350	15 800	—	—	-	-
TARS	9 750	7 750	2 000	9 750	—	—	—	-	-
Sovrombanc	567	100	467	567	—	—	—	—	—
Filiala S.A. „Textil"	2 182	1 000	1 182	2 182	—	—	—	—	—
Administrația Bunurilor Sovietice	7 106	6 391	715	4 671	2 435	—		—	—
Total	3 789 118	3 493 160	295 958	1 141 425	107 821	1 252 353	39 2001	237 5001	811 834/

*Document dezbătut de Comisia Mixta Româno-Sovietică în ședința din 10 decembrie 1952, Arhivele Istorice Centrale București, fond C.C. al P.C.R. -
Secția Bconomică, dosar nr. 22/1952, f. 6.Anexa nr. 5

Schimburile comerciale între România și U.R.S.S.
(1945-1952)*

Milioane ruble

Anii	România	U.R.S.S.	Schimb comercial		Schimb necomercial
			România	U.R.S.S.	România	U.R.S.S.
"1945-1946	102,5	102,5	102,5	98,3	—	4,2
1947	50,8	47,7	48,9	44,6	h9	3,1
1948	163,8	161,9	145,2	133,6	18,6	28,3
1949	413,4	422,7	396,4	367,6	17,0	55,1
1950	577,5	580,0	525,4	397,5	52,1	182,5
1951	581,9	579,1	566,2	502,9	15,7	66,2
1952	777,6	772,7	734,8	680,5	42,8	92,2
TOTAL	2667,5	2666,6	2519,4	2235,0	148,1	431,6

1 Tabelul a fost realizat pe baza datelor extrase din dosarele nr. 556/1942, 556/1943 și 67/1944 ale
fondului Secretariatului de Stat al Românizării, Direcția Drepturilor Statului din cadrul Arhivelor Istorice
Centrale București.