Treceți la conținutul principal

La Șumuleu Ciuc, Papa Francisc a plecat din tribună în clipa în care s-a difuzat imnul Ungariei

La Șumuleu Ciuc, Papa Francisc a plecat din tribună în clipa în care s-a difuzat imnul Ungariei
Sursa Romania libera – stiri iesite din tipar – actualitate, investigatii, pol…

Actualizat: 06.06.2019 – 10:13
Unul dintre momentele vizitei Suveranului Pontif în România a fost vizita la Sanctuarul din Șumuleu Ciuc (județul Harghita), acesta fiind un obiectiv religios foarte important pentru comunitatea catolică.

Imediat după sosirea la Șumuleu Ciuc a Suveranului Pontif, printr-o decizie ai cărei autori nu sunt deocamdată cunoscuți, în difuzoare a fost pus imnul Ungariei – deși vizita Papei în România nu avea nicio legătură cu statul ungar.

Reacția Suveranului Pontif, la acel moment, a fost foarte interesantă: „După o discuție cu doi apropiați, Papa s-a ridicat și a plecat în timpul imnului maghiar“. Această situație delicată, care a fost depășită prin gestul Suveranului Pontif, a fost relatată, ieri, la București, de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române.

Directorul ISPRI a abordat acest subiect într-o conferință intitulată „Fake news – un pericol la adresa democrației“, conferință organizată de Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților în colaborare cu Forumul Europolis.

„Nu e clar dacă Papa a știut că acela e imnul maghiar“, a explicat Dan Dungaciu, dar în mod cert, gestul acestuia a produs dezamăgire și iritare la Budapesta. Mai ales că, în mulțimea de la Șumuleu Ciuc era prezent, ca simplu cetățean, adică fără a fi primit vreo invitație oficială din partea autorităților române, și președintele Ungariei, Janos Ader.

Un alt element interesant este că Suveranul Pontif, liderul a peste un miliard de catolici de pe toate continentele, n-a împărtășit pe nimeni cu prilejul vizitei sale la Șumuleu Ciuc. Iar președintele Ungariei și-ar fi dorit să primească această favoare din partea Papei, chiar pe teritoriul Transilvaniei, ceea ce ar fi avut și o semnificație politică.

Se speculează că momentul intonării imnului Ungariei și cel al împărtășirii președintelui Ungariei (dacă ar fi avut loc) au fost special pregătite pentru a ajunge să incite tendințele revizioniste, cu privire la Transilvania, ai unor reprezentanți ai comunității maghiare.

Despre imnul care s-a auzit la Șumuleu Ciuc, o explicație a oferit preotul Korom Imre, părintele paroh din orașul Gheorghieni, într-o declarație difuzată, de la fața locului, de o televiziune de știri din România.

„S-a bătut foarte mult moneda pe faptul că se va cânta Imnul Ungariei. Imnul Ungariei este de fapt acesta pe care îl auziți acum în difuzoare. Acesta este imnul istoric și e o rugăciune. Imnul de stat al Ungariei, care deranjează pe foarte mulți, este de fapt tot rugăciune și nu a fost interzis nici măcar în perioada comunistă. A fost singurul stat din lume în perioada comunistă al cărui imn a început cu invocarea bunului Dumnezeu“, a susținut preotul Korom Imre.

Comentariu Dan Culcer :  Că s-a cântat aceast imn/rugăciune și în vremea comuniștilor este o dovadă în plus că național-comunismul practicat de Janos Kadar era un răspuns politic oprtunist la impregnarea naționalistă, iredentistă a populației Unagriei. Doar naivii pot crede că difuzarea acestei melodii nu ar avea aceiași semnificație politică în orice epocă istorică, așa cum se cânta corul robilor din opera Nabucondonosor în toate formațiile corale maghiare de amatori pe teritoriul României, în vremea regimului comunist de după 1964.

Reacții acide din Ungaria

Pentru a da mai multă greutate vizitei Papei în regiunea cu populație majoritar maghiară, media din Ungaria ar fi difuzat și informația că la Șumuleu Ciuc au venit un milion de oameni, deși „n-au fost nici de pe departe atât de mulți“, a precizat prof. Dan Dungaciu.

După cum se știe, punctul culminant, cu cel mai numeros public, din programul Papei în România s-a înregistrat, ulterior, la Blaj, unde Suveranul Pontif a și mulțumit autorităților și populației României pentru modul în care a fost primit.

Evident că autoritățile din Ungaria nu-l pot sancționa pe Papa Francisc pentru atitudinea lui exemplară avută pe teritoriul României. În schimb, media din Ungaria are în aceste zile reacții acide față de România.

Una dintre cele mai cunoscute a fost difuzarea unei fotografii trucate, de către un post de televiziune apropiat de partidul premierului Viktor Orban. În fotografie apar președintele României, Klaus Iohannis, și preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care par că se sărută pe gură. Într-adevăr, cei doi lideri s-au întâlnit la Sibiu și au o relație personală foarte bună, dar această scenă nu a existat între ei. Imaginea construită de jurnaliștii de la Budapesta este aparent copiată după o fotografie difuzată în ultimii ani ai comunismului, în care se sărutau foștii șefi de stat Leonid Brejnev (URSS) şi Erich Honecker (RDG).

Pe lângă faptul că fotografia în care sunt prezentați Iohannis și Juncker este trucată, ea a fost însoțită, în momentul difuzării pe postul TV din Ungaria, și de un comentariu jignitor emis de un angajat al respectivei instituții media: „Copii, în 30 de ani nu s-a întâmplat nimic. Voi pe cine aţi vota? Boşorogi care se amuşinează în public? Juncker și un mare european despre care nu ştiu cine e“.

Pe de altă parte, un site din Ungaria a anunțat deja că în fotografia originală apăreau de fapt Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans, primul sărutându-l pe cap pe prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.

Cum poate fi contracarat fenomenul fake news

Campaniile de manipulare derulate prin intermediul știrilor false sunt greu de combătut, pentru că
reacțiile autorităților ar putea fi considerate că încalcă dreptul la liberă exprimare sau libertatea presei.

Totuși, Comisia Europeană consideră fenomenul fake news drept o componentă a „războiului hibrid“, adică o amenințare la adresa UE, avertizând că asemenea atacuri pornesc de cele mai multe ori din Rusia și s-au intensificat după ce Rusia a atacat Ucraina, ocupând peninsula Crimeea – ceea ce a determinat impunerea de sancțiuni internaționale împotriva regimului condus de Vladimir Putin.

De asemenea, o serie de țări europene, printre care Franța, Danemarca și cele trei state baltice, au adoptat măsuri legislative care să contracareze agresiunile tip fake news. De exemplu, din toamna anului 2018, „în Franța există o lege care permite să fie suspendată activitatea unui site sau a unui post de televiziune care propagă știri false. Dar această lege se poate aplica doar în perioade electorale“, a explicat, ieri, în cadrul conferinței de la București, Horia Blidar, coordonatorul Forumului Europolis.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE