MIHAIL MANOILESCU, „fondator al Braziliei moderne” – Ucis de comuniști, hulit de SUA și Institutul Wiesel
Pe
15 aprilie 2016, BNR a lansat trei monede, din aur, argint și cupru,
celebrând trei personalități ale perioadei interbelice. Una dintre
acestea este Mihail Manoilescu. Emisiunea numismatică a fost criticată
de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie
Wiesel” și Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington. BNR nu a
avut însă nicio reacție până când Ambasada SUA nu s-a declarat
„dezamăgită” de comemorarea unui „nazist”.
Abia atunci, BNR a anunțat că
reanalizează colecția și că pe viitor, pentru a evita „situațiile
regretabile”, va colabora cu instituții reprezentative. A fost însă un
răspuns diplomatic fără consecințe, pentru că pe 16 mai colecția se afla
încă la vânzare, în toate sucursalele BNR. Se pare că și guvernatorul
Mugur Isărescu a început să fie nervos și să le dea peste mână celor
care se bagă unde nu le fierbe oala.
Cât privește valoarea universală a acestui mare economist, despre care noi nu știm aproape nimic, sunt de reținut următoarele…
Un mare diplomat brazilian, José
Jeronimo Moscardo de Souza, fost ambasador al acestei ţări în România, a
făcut, în 2003, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa,
din partea Academiei Române, o declaraţie cel puţin descumpănitoare: „Vreau
să mulţumesc României şi în special domnului Eminescu, datorită căruia
Brazilia a avut cea mai mare dezvoltare economică din lume”.
Același José Jeronimo Moscardo de Souza,
ceva mai târziu, în același an, a acordat în Formula AS un interviu
lămuritor pentru această declarație bizară. Eminescu „ajunsese” în
Brazilia prin intermediul unei lucrări de mare importanță mondială a
economistului român Mihail Manoilescu, discipol al marelui poet și
gânditor. Teoria despre stat a lui Eminescu (Teoria Statului Organic)
fusese încorporată în lucrarea lui Manoilescu, „Théorie du protectionism et de l’échange international” care,
tradusă în portugheză în 1932, a ajuns în Brazilia, unde a devenit curs
universitar, iar din 1970 program economic pentru întreaga țară.
Iată ce spunea Moscardo de Souza în interviul amintit, referitor la Manoilescu:
„În privinţa economică, se credea că suntem condamnaţi să rămânem o
ţară agrară, ca şi România la un moment dat. Dar a dat Dumnezeu să
existe un mare român, fost ministru de Externe al ţării dumneavoastră şi
un economist de talie mondială: Mihail Manoilescu. După traducerea, în
1932, a lucrării sale geniale, «Teoria protecţionismului şi schimbului internaţional»,
aceasta a fost, până în ziua de azi, inspiratoarea dezvoltării
economice a Braziliei. […] Prin Manoilescu, responsabilii brazilieni
şi-au clarificat originile inegalităţii, rolul proiectelor de dezvoltare
industrială, raporturile dintre industrie şi agricultură, dintre
exporturi şi importuri etc. Astăzi, Manoilescu este considerat unul
dintre fondatorii Braziliei moderne”…
După imixtiunile fără jenă ale Muzeului
Memorial al Holocaustului din Washington, ale Institutului Elie Wiesel
și, mai ales, ale Ambasadei SUA la București, într-o problemă internă a
statului român și a Băncii Naționale a României (Colecția numismatică „Guvernatori ai Băncii Naționale”),
putem aprecia cam care este gradul de subordonare a României în fața
Statelor Unite, a Uniunii Europene și a Institutului Wiesel, ca de
altfel în fața tuturor celor care vor să ne subordoneze.
Comunicatul Ambasadei SUA este foarte dur la adresa BNR, tonul admonestării fiind ca de la dirigintele de clasă la școlar: „Ambasada
SUA isi exprima dezamagirea cu privire la decizia Bancii Nationale a
Romaniei de a-l onora pe Mihail Manoilescu, fostul guvernator al Bancii
Nationale din perioada interbelica, prin lansarea unei monede omagiale.
Manoilescu a promovat si a contribuit activ la ideologia fascista si
sentimentul antisemit in Romania, care in final au condus la cea mai
intunecata perioada a acestei tari”.
Ambasadorul Hans Klemm nu știe, probabil (iar în cazul ăsta ar fi trebuit să se abțină) că „cea mai întunecată perioadă a acestei țări”
a fost perioada stalinistă, la care Mihail Manoilescu nu a contribuit
decât în postura de victimă. Au contribuit în schimb SUA, prin
abandonarea României în ghearele lui Iosif Vissarionovici Stalin.
”In timp ce Ambasada SUA recunoaste
dreptul Romaniei de a sarbatori traditiile institutiilor sale, aceste
celebrari nu trebuie sa includa imagini ale unor persoane care au fost
condamnate de catre istorie si care, prin faptul ca sunt onorate, sunt
validate – mai scrie în comunicat. Aceasta practica contravine
fundamentului institutional democratic al Romaniei, promovarii statului
de drept si protectiei drepturilor fundamentale ale omului”, se mai arata in comunicat. Adică: noi recunoaștem „dreptul Romaniei de a sarbatori traditiile institutiilor sale”, dar numai alea pe care le vrem noi, altfel „practica
contravine fundamentului institutional democratic al Romaniei,
promovarii statului de drept si protectiei drepturilor fundamentale ale
omului”!
Nu, domnule ambasador, Mihail Manoilescu
n-a fost condamnat de Istorie, ci de Tribunalul Poporului, care nu cred
că reprezintă Istoria. Decât, poate, pentru dumneavoastră. Judecarea și
moartea sa se înscriu în cea mai rușinoasă antologie a injustiției
umane. După ce a fost întemnițat fără proces și deținut în închisorile
de la Jilava, Ocnele Mari şi Sighet, Mihail Manoilescu a murit în
ultima, la sfârşitul lui 1950, fiind înhumat la groapa comună de la
Sighet. Nu a fost iertat însă nici după moarte: a fost judecat și
condamnat, la 12 aprilie 1952, la…15 ani de închisoare, precum şi la
confiscarea averii. Familia a fost anunţată de moartea lui Manoilescu
mult mai târziu…
Acesta a fost, în linii mari, Mihail
Manoilescu, cel pentru care Ambasada SUA și Institutul Wiesel trag de
urechi Banca Națională, pentru că a îndrăznit să editeze o medalie cu
chipul său.
Un articol de Miron ManegaSursa: http://www.certitudinea.ro/articole/opinii/view/ucis-de-comunisti-hulit-de-sua-si-institutul-wiesel-dar-validat-de-istorie-mihail-manoilescu-fondatorul-braziliei-moderne
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu