miercuri, 3 mai 2017

Dr. Vasile LECHINŢAN. Patru mari clădiri gimnaziale construite din bani publici, în perioada 1905-1911, în Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc Târgu Mureş şi Târgu Secuiesc


Patru mari clădiri gimnaziale construite din bani publici,
în perioada 1905-1911, în Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc
Târgu Mureş şi Târgu Secuiesc


Dr. Vasile LECHINŢAN

Four major secondary buildings built from public funds during 1905-1911 in Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureş and Târgu Secuiesc
Between 1905-1911, imposing new buildings were built for Catholic gymnasiums from Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureş and Târgu Secuiesc, exclusively from public funds. Today there are "returned" to ecclesiastical institutions who have never owned them in property.

Odată cu preluarea de către Imperiul Habsburgic a Transilvaniei, la 1699, în principatul ardelean anexat începea ofensiva catolicismului. Viena sprijinea pe toate căile ascensiunea Bisericii Catolice (inclusiv greco-catolicismul românesc) şi a instituţiilor şcolare catolice. Împărăteasa Maria Tereza a înfiinţat în acest scop cele patru mari Fonduri sau Fundaţii: Fondul de Religie, Fondul de Studii, Fondul de Burse şi Fondul Orfelinatului Terezian de la Sibiu. Marile gimnazii catolice din Transilvania au fost astfel sprijinite să funcţioneze din Fondul de Studii şi din cel de Burse. Până şi construcţia acestor instituţii superioare şi medii de învăţământ s-a făcut din aceste averi publice, care nu erau destinate doar romano-catolicilor, ci şi greco-catolicilor şi armeano-catolicilor, şi chiar şi elevi ortodocşi le frecventau. Pentru construcţia clădirii Liceului Catolic Piarist din Cluj (atunci Lyceum Regium), de exemplu, nu mai trebuie cercetate arhivele pentru a afla din ce fond este construită, deoarece scrie chiar pe frontonul ei că s-a reedificat (în urma marelui incendiu din Cluj de la 1798), în 1821, din Fondul de Studii.
Pentru gimnaziile superioare catolice din Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Târgu Secuiesc s-au construit la începutul secolului al XX-lea, clădiri impozante, şi ele ridicate exclusiv din bani publici, atât din partea statului ungar, cât şi din marile averi publice care erau fondurile instituite de împărăteasa Maria Tereza în 1780 şi administrate de stat până la 1866 şi apoi, până în 1932, de Statusul Romano-Catolic Ardelean.1




1. Clădirea monumentală din Miercurea Ciuc (azi Liceul Teoretic „Márton Áron”)


La Miercurea Ciuc s-a ridicat, în perioada 1905-1911, cea mai monumentală clădire istorică de astăzi din municipiu – clădirea Gimnaziului superior catolic. Acest gimnaziu de la Miercurea Ciuc continua pe cel de la Şumuleu Ciuc, întemeiat de franciscanii din Şumuleu Ciuc la mijlocul secolului al XVII-lea. Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a propus mutarea acestuia la Miercurea Ciuc, deoarece vechile clădiri franciscane nu mai erau corespunzătoare pentru şcoală. S-a implicat, fireşte, şi statul ungar, astfel că în 1895, Ministerul Educaţiei Publice a solicitat opinia consiliului director al gimnaziului în legătură cu mutarea acestuia la Miercurea Ciuc. Consiliul a fost de acord dar nu s-a angajat la suportarea cheltuielilor de construcţie a noii clădiri.
În iulie 1900 se hotărăşte mutarea gimnaziului la Miercurea Ciuc. Primul proiect a fost elaborat în toamna anului 1902 de către arhitectul budapestan Ignác Alpár. A fost adoptat însă proiectul arhitectului clujean Sándor Pápai, o construcţie monobloc, proiectul anterior al lui Alpár era tip pavilion cu clădiri separate: gimnaziu, internat, seminar. Pápai a executat şi proiectele gimnaziilor din Odorheiu Secuiesc şi Târgu Secuiesc, respectiv Gimnaziul Principal Romano-catolic şi Şcoala de băieţi din Târgu Mureş. La 26 aprilie 1905 se acordă terenul de aproximativ 10 iugăre pentru construirea clădirii gimnaziului. Din fondurile publice ale comitatului Ciuc se decide, la 25 mai 1907, acordarea de 100.000 de coroane pentru construcţia internatului (aripa sudică a marii clădiri). Încă din 1905 s-a pus problema unei contribuţii substanţiale din partea statului2, astfel că până la urmă, din fondurile publice ale statului ungar s-a acordat suma de 300.000 de coroane pentru partea de gimnaziu propriu-zis (mijlocul impozantului palat). Din fondurile publice administrate de Statusul Romano-Catolic Ardelean, şi anume din Fondul de Burse, s-a construit seminarul (aripa nordică a clădirii). Piatra de temelie a construcţiei s-a pus la 29 mai 1909 şi inaugurarea a avut loc la 11 iunie 1911, tot în cadrul unor festivităţi. Aripa din partea dreapta (sudică), proiectată pentru seminar, s-a finalizat abia în 1913. Execuţia a fost contractată cu fraţii Wusinczky din Braşov şi cu antreprenorul Jósef Preisner.3
În anul şcolar 1905-1906, Gimnaziul Catolic din Miercurea Ciuc a beneficiat, pentru funcţionare, de 22.000 de coroane de la stat (bani publici), 5050 coroane de la comitat (alţi bani publici) şi mai multe mii de coroane din Fondul de Burse terezian.4 Nimic din partea Bisericii Romano-Catolice din Miercurea Ciuc. Astăzi, această clădire-palat este „retrocedată” (prin Decizia de retrocedare nr. 107 din 10.10. 2003 a Comisiei de Retrocedare a unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, comisie a guvernului României) Bisericii romano-catolice nr. 1 din Miercurea Ciuc, căreia statul român îi plăteşte chirie sume imense pentru funcţionarea Liceului Teoretic „Marton Aron” din Miercurea Ciuc, cu predare exclusiv în limba maghiară
2. Clădirea gimnaziului din Odorheiu Secuiesc (azi Liceul Teoretic „Tamási Áron”)


Construcţia a fost începută în luna mai 1909, iar în data de 20 noiembrie 1910 a avut loc inaugurarea festivă a clădirii palat cu patru nivele. Arhitect a fost acelaşi Sándor Pápai5 care a proiectat şi palatele gimnaziilor superioare din Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş. Statul a acordat din fonduri publice, aşadar, 450.000 coroane6 şi mii de coroane s-au folosit pentru aceeaşi construcţie din Fomdul de Burse terezian.
Această clădire-palat este „retrocedată” de statul român Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia (care n-a fost niciodată proprietara acestei clădiri până la aşa-zis „retrocedare”) şi din 2009 statul român plăteşte chirie sume imense Arhiepiscopiei pentru Liceul Teoretic „Tamasi Aron” cu funcţionare exclusivă în limba maghiară.
3. Clădirea gimnaziului din Târgu Mureş (azi Clădirea unde funcţionează Liceul „Unirea”)


Gimnaziul catolic din Târgu Mureş funcţiona, la data construcţiei noii clădiri, în 1905-1906, încă de pe vremea iezuiţilor, apoi, după interzicerea Ordinului Iezuit în imperiu, la 1773, a fost preluat în administrare de franciscani7 şi după 1866 de Statusul Romano-Catolic Ardelean.

Planul faţadei, din 1905-1906
În Raportul anual al direcţiunii Statusului romano-catolic din Transilvania, prezentat la 15 noiembrie 1906 în adunarea Statusului, sunt justificate toate cheltuielile făcute de Status, făcute exclusiv din bani publici, pentru construcţia clădirii gimnaziului superior catolic (azi clădirea unde funcţionează Liceul „Unirea”) din Târgu Mureş, apoi bani pentru arhitectul Alpár, pentru arhitectul Körösi, pentru arhitectul Pápai, pentru inginerul Lobenschuss, pentru aranjarea drumului din jur, pentru intreprinderea principală de construcţie Csiszár Lajos tânărul, pentru sculptorul în piatră Gerstenbrein, pentru lăcătuşi, dulgheri etc).
Banii au provenit din: ajutor de stat, de la Domeniul Cluj-Mănăştur (avere publică) administrat de Statusul romano-catolic, din Fondul de Studii administrat de Statusul romano-catolic, din Fondul de Burse administrat de Statusul romano-catolic etc.
În anul şcolar 1905-1906, Gimnaziul Catolic din Târgu Mureş a beneficiat, pentru funcţionare, de 20.000 de coroane de la stat (bani publici), 34.743 coroane din Fondul de Studii terezian, şi mai multe mii de coroane din Fondul de Burse terezian.8
Clădirea din Târgu Mureş a fostului gimnaziu catolic, ridicată în anul 1905 exclusiv din fonduri publice, deci nu din fonduri ecleziastice şi nu din fondurile Bisericii Romano-Catolice din Târgu Mureş sau din cele ale Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia este „retrocedată” (!?) Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia printr-o hotărâre a guvernului României. Proprietarul real înscris în cartea funciară este „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, Statusul avându-le în administrare, nu în proprietate, dacă le avea în proprietate figurau aceste fonduri/fundaţii în cartea funciară a Statusului, dar nicio fundaţie nu este proprietatea cuiva, deoarece are personalitate juridică proprie. Statul român plăteşte astăzi chirie Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia pentru că funcţionează în clădire Colegiul Naţional „Unirea” Târgu Mureş.

4. Clădirea gimnaziului din Târgu Secuiesc (azi Liceul Teoretic „Nagy Mozes” Târgu Secuiesc)

Gimnaziul din Târgu Secuiesc se consideră cea mai veche instituţie şcolară din zonă, urmaşa unei şcoli înfiinţate în 1680 de Nagy Mózes în satul său, Estelnic, mutată apoi în Canta (Kanta), pe atunci sat independent din imediata vecinătate a Târgului Secuiesc, azi cartier al oraşului. În 1751, şcoala s-a mutat într-o clădire nouă, mai spaţioasă. La Gimnaziul franciscan din Estelnic învăţau în secolul al XVIII-lea, pe lângă secui şi maghiari, şi români şi chiar ţigani, după cum urmează (în ordine alfabetică):
Iosif Bolonguţa (Joseph Bolongutza), zinger ex H. Estelnek (ţigan din Estelnic), de 11 ani, clasa Minor Decliniste, în anul şcolar 1779.
Ioan Curuţ (Joannes Kurucz), român (Valachus), de 10 ani, clasificat la toate bona, respectiv bonus, boni, clasa Legistae, an şcolar 1762.
Andrei Demeter (Andreas Demeter), român (Valachus), de 15 ani, clasa Parvistae Majores, an şcolar 1762, clasificat la Capacitas: optima, la Industria: optima, la Profectis: praeclarus, la Mores: boni şi la His acessoria: dipens exercedat tamen.
Ştefan Miklos (Stephanus Miklos), de 10 ani, de tribu Zingari (din neamul ţiganilor), clasa Legistarum, an şcolar 1761.
Petru Molnar [Morar] (Petrus Molnár), român (Valachus), de 13 ani, clasa Legistae, an şcolar 1762.
Nicolae Tofan (Nicolaus Tófán), de 14 ani, român din Estelnic (Valacus ex Esztelnek), clasificat la Capacitas: op., la Industria: op., la Profectus: op., la Mores: bon., clasa Majorum Declinistarum, an şcolar 1761, în 1762 figurează Nicolaus Tophany, de 15 ani, Valachus ex Esztelnic, clasificat la Capacitas: optima, la Industria: optima, la Profectis: praeclarus, la Mores: boni şi la His acessoria: dipens exercedat tamen.
Ioan Zaharia (Joannes Zacharias), iobag din Lemnia (Jobagiones ex Lemhény), clasa Seqvuntus Declinistae, an şcolar 1775.9
Piatra de temelie a noii clădiri s-a pus la 22 octombrie 1905. Ajutorul de stat pentru construcţie a fost în 1905 de 200.000 de coroane.10
În anul şcolar 1905-1906, Gimnaziul Catolic din Târgu Secuiesc a beneficiat, pentru funcţionare, de 12.000 de coroane de la stat (bani publici), 41 776 coroane din Fondul de Studii terezian şi peste 7.000 de coroane din Fondul de Burse terezian.11
Clădirea din Târgu Secuiesc a fostului gimnaziu catolic, ridicată în anul 1905 exclusiv din fonduri publice, deci nu din fonduri ecleziastice şi nu din fondurile Bisericii Romano-Catolice din Târgu Secuiesc sau din cele ale Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia este astăzi liceu cu predare exclusiv în limba maghiară.


1 Despre aceste fonduri şi despre administrarea lor de către Statusul Romano-Catolic Ardelean, vezi Vasile Lechinţan, „Administrarea Fondului de Religie terezian pentru Transilvania de către Statusul romano-catolic ardelean (1883-1919). Construcţii de biserici şi clădiri parohiale exclusiv romano-catolice”, în Acta Carpatica, II, 2015, pp. 111-118.
2 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1906. évi november hó 15. napjára összehivott státusgyűlés alkalmából [Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 15 noiembrie 1906…], Kolozsvár [Cluj], 1906, pp. 54-57.
3 Imre ANTAL, Monografia liceului din Miercurea-Ciuc. A csíkszeredai líceum monográfiája, Csíkszereda, 1968; Emese PÁL, „Liceul Márton Áron din Miercurea Ciuc”, traducere în limba română de Éva Dezső, în Enciclopedia virtuală maghiară.
4 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1906… [Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 15 noiembrie 1906…], pp. 30-31.
5 Albert Dávid, 400 éves a székelyudvarhelyi Tamási Áron Gimnázium [400 de ani ai Gimnaziului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc], Székelyudvarhely, 1993; Árpád KOVÁCS, Liceul Teoretic „Tamási Áron” (fostul Gimnaziu Principal Romano-Catolic), Odorheiu Secuiesc, traducere în limba română de Éva Dezső, în Enciclopedia virtuală maghiară.
6 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1912. évi november hó 14. napjára összehivott státusgyűlés reszere [Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 14 noiembrie 1912…], Kolozsvár [Cluj], 1912, pp. 95-97. Vezi şi rapoartele Consiliului director al Statusului Romano-Catolic Ardelean pe toţi anii, din care reiese şi faptul că pentru funcţionarea gimnaziului, statul a contribuit cu sume importante din avutul public. De exemplu, în anul 1907, statul a contribuit cu 39.500 coroane, în 1908 cu 37.000 coroane, în 1909 şi 1910 cu câte 32.000 coroane. Din Fondul de Studii terezian s-au acordat pentru funcţionarea Gimnaziului din Odorhei, în aceeaşi ani: 34 750 coroane (în 1907), 37.326 (în 1908), 40.509 (în 1909), 30.059 (în 1910).
7 Despre frecventarea de către români a acestui gimnaziu, vezi Vasile Lechinţan, „Elevi români ortodocşi şi greco-catolici la Gimnaziul franciscan din Târgu Mureş în primele decenii ale secolului al XIX-lea”, în Teologie, Pastoratie, Istorie. Omagiu părintelui conferenţiar universitar doctor Dorel Man la împlinirea vârstei de 60 de ani, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014, pp. 655-666.
8 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1906…[Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 1906…], pp. 33.
9 Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, Matricole ale unor gimnazii franciscane din Transilvania.
10 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1905. évi november hó 16. napjára összehivott státusgyűlés alkalmából [Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 16 noiembrie 1905…], l, Kolozsvár [Cluj], 1905, pp. 57.
11 Az erdélyi róm. kath. státus igazgatótanácsának évi jelentése az 1906…[Raportul anual al direcţiunii consiliului Statusului Romano-catolic Ardelean din 1906…],, pp. 32.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu